Critica lui Theodor Stolojan la adresa politicienilor români
Fostul lider PNL, Theodor Stolojan, a discutat la Digi24 despre raportul Draghi, care vizează relansarea economiei europene, inclusiv pe cea românească. El a subliniat că politicienii români nu au adus în discuție acest raport în timpul campaniei electorale, argumentând că Guvernul trebuie să adopte măsuri pentru a reduce deficitul bugetar. Stolojan a precizat că investițiile pe care România le face acum ar fi trebuit realizate cu mult timp în urmă.
Ignorarea rapoartelor lui Draghi
„România nu are preocuparea să citească raportul lui Draghi și să-l dezbată. În campania electorală pentru alegerile din Parlamentul European, nu s-a discutat despre un alt raport important privind dezvoltarea pieței unice din Uniunea Europeană”, a comentat el în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Fostul premier a subliniat importanța citirii și analizării simultane a celor două rapoarte pentru a înțelege direcțiile de dezvoltare necesare.
Diferențele de productivitate între UE și SUA
Stolojan a luat în considerare argumentele lui Mario Draghi cu privire la diferențele de productivitate dintre Uniunea Europeană, Statele Unite și China. „Din anul 2000, productivitatea din SUA a crescut de aproape două ori mai repede decât în UE”, a remarcat el. Acesta a adăugat că, în prezent, PIB-ul pe cap de locuitor al Uniunii Europene este doar două treimi din cel al SUA, evidențiind astfel slăbiciunile structurale ale economiei europene în fața competitorilor internaționali.
Cauzele stagnării economice europene
Fostul lider PNL a identificat principalele motive pentru care Uniunea Europeană a pierdut teren în competiția globală. „Industrile europene sunt blocate în sectoare cu un potențial redus de inovare, iar investițiile în aceste domenii sunt net inferioare celor din SUA”, a adăugat Stolojan. Aceasta duce la obstacole grave în funcționarea pieței unice, afectând atât produsele, cât și forța de muncă. El a menționat că, adesea, când o companie europeană dezvoltă o inovație, aceasta ajunge să fie listată în Statele Unite.
Potentiaul nevalorificat al României
Fostul prim-ministru a adus în discuție și sectorul agroalimentar din România, evidențiind că „cele mai multe produse, precum cerealele, sunt exportate fără a fi prelucrate”. Acesta a subliniat că România nu a reușit să își dezvolte industria agroalimentară, iar valorificarea resurselor naturale rămâne o provocare. Stolojan a întrebat dacă antreprenorii români sunt conștienți de scăderea economică sub 1% în contextul unor investiții masive din ultimii ani.
Nevoia de investiții sustenabile
Stolojan a adus critici la adresa măsurilor luate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 6,9% din PIB. „Guvernul încearcă să facă față situației, dar nu a prezentat un program național adecvat. Este esențial să ne îndreptăm atenția către reînnoirea industrială a României”, a sugerat acesta. El a propus regenerarea unor industrii, cum ar fi combinatul de oțel, însă a recunoscut că metodele de producție trebuie modernizate pentru a deveni sustenabile.
Reevaluarea investițiilor curente
Cerințele actuale ale economiei impun o evaluare critică a investițiilor. „Investițiile de miliarde de lei efectuate actualmente ar fi trebuit realizate în secolul trecut, ceea ce nu s-a întâmplat”, a afirmat Stolojan. Acesta a admis că, în ciuda unei creșteri a volumului de investiții, întârzierea în realizarea acestora se resimte acum în dezvoltarea economică a României.
Networking și parteneriate internaționale
Stolojan a subliniat necesitatea construirea rețelelor internaționale și cooperării cu alte state membre ale Uniunii Europene. „Este important să colaborăm eficient pentru a ne valorifica resursele și a ne îmbunătăți poziția pe piața globală”, a concluzionat. Abordarea în echipă și găsirea de soluții inovatoare sunt esențiale pentru ca România să facă față provocărilor contemporane.
Deficitul Bugetar și Provocările Economice
Deficitul bugetar din România se află în stare latentă, fără a provoca încă fluctuations majore. La momentul actual, există riscuri care ar putea precipita o explozie economică, similară cu ceea ce s-a întâmplat înainte de 1989, când România nu a mai fost capabilă să își onoreze datoriile externe. Totuși, în prezent, țara beneficiază de fluxuri valutare semnificative, provenind atât din contribuțiile Uniunii Europene, cât și din remitentele românilor care lucrează în străinătate. De asemenea, Guvernul român a început să solicite împrumuturi din piețele externe, creând o dependență tot mai mare de aceste surse externe de finanțare.
Finanțele Europene: Limitări și Viitor Incert
Până în martie, România a absorbit 33% din fondurile europene promise prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu toate că ministrul Fondurilor Europene a menționat că țara a utilizat doar 20% din aceste fonduri. Theodor Stolojan a subliniat că România nu se poate baza pe continuarea absorbției fondurilor europene, având în vedere că PNRR se finalizează în 2026, iar exercițiul financiar este încheiat în 2027 cu o eventuală perioadă de grație până în 2030. În acea perioadă, statusul României – dacă va rămâne un beneficiar net al fondurilor Uniunii sau va deveni un contributor net – rămâne incert. În plus, remiterile românilor din străinătate, care sunt o sursă importantă de venituri, nu vor fi sustenabile pe termen lung, având în vedere că aceștia se stabilesc din ce în ce mai mult în țările gazdă.
Responsabilitatea Guvernului și Așteptările Pieței
În contextul creșterii deficitului bugetar, Stolojan a reiterat responsabilitatea Guvernului de a implementa măsuri serioase care să fie acceptate de Comisia Europeană. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a oferit o opțiune de flexibilitate pe termen lung, motiv pentru care speră că aceasta va fi de acord cu programul prezentat de Guvern. Totodată, Stolojan a menționat că este esențial ca România să respecte angajamentele luate, ceea ce ar asigura încrederea investitorilor interni și externi. În lipsa acestei încrederi, piețele financiare vor impune măsuri stricte, asemeni perioadei dificile din 1990, când pierderea finanțării externe a determinat O guvernare rapidă și drastică.
Planul Draghi: Investiții pentru Viitor
Conform publicației Ziarul Financiar, planul lui Mario Draghi vizează o creștere a investițiilor de cel puțin 5% din PIB-ul Uniunii Europene, echivalentul a 800 de miliarde de lei anual. Draghi compară acest plan cu Planul Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, susținând că suma propusă este superioară celor 2% din PIB acordate la acea vreme. Planul include diverse obiective, precum modernizarea infrastructurii energetice, consolidarea industriei de apărare, sprijinirea piețelor de capital, dezvoltarea proiectelor de infrastructură transfrontaliere și întărirea securității cibernetice.
Concluzie: Provocările Economice și Nevoia de Adaptare
În concluzie, România se confruntă cu provocări economice majore în contextul deficitului bugetar, absorbției fondurilor europene și a fluxurilor de remitente. Guvernul trebuie să își asume responsabilitatea de a dezvolta măsuri eficiente, care să fie acceptate internațional, și să se adapteze rapid la schimbări, asigurându-se că investitorii păstrează încrederea în economia românească. Planurile de dezvoltare și investiții, precum cele propuse de Draghi, ar putea fi esențiale pentru a conduce la o recuperare economică durabilă pe termen lung.
