Coridorul vertical de transport al gazelor din Grecia până în Ucraina intră din ce în ce mai mult în jocul geopolitic pentru a aproviziona Europa cu cantități uriașe de GNL american, scrie energypress.gr.
Importanța infrastructurii pentru interesele americane și obiectivul de a domina regiunea au fost clarificate în timpul audierii sale în Senat, acum câteva zile, de către noua ambasadoare a SUA, Kimberly Guilfoyle, pentru a „face din Grecia un centru pentru gazele naturale americane în regiune”. Partea greacă a primit mesaje similare și de la secretarul american pentru Energie, Chris Wright, care va vizita Atena în noiembrie.
Cu siguranță, impulsul favorizează proiectul, iar licitațiile de rezervare a capacității de-a lungul rutei de aproximativ 2.000 de kilometri transmit semnale pozitive, însă, dacă acesta nu devine mai competitiv față de alte rute mai ieftine (Ungaria, Polonia), va fi lăsat în afara jocului, în ciuda sprijinului american, care inevitabil se va îndrepta în altă parte.
Există semnale continue că Coridorul Vertical pentru transportul gazelor naturale de la terminalele din Marea Egee (Revythousa, Alexandroupoli) către Ucraina necesită îmbunătățiri pentru a crește exploatarea comercială a rutei.
Principalul aspect privește tarifele de transport, care au fost reduse cu 25% pe ruta din Grecia până la granița româno-ucraineană, în timp ce o reducere suplimentară de 47% este iminentă pe granița ucraineno-moldovenească, dar acestea sunt încă mari.
Luând în considerare o serie de alte taxe, tarifele cresc la 9 euro/MWh, în timp ce cele prin Polonia, de unde Kievul furnizează în prezent gaze, nu depășesc 5-7 euro/MWh, ceea ce face ca costurile finale să fie disproporționat de mari pentru ca ucrainenii să prefere ruta de la terminalele grecești.
Mesajele transmise de DTEK, compania ucraineană care utilizează Coridorul Vertical, conform cărora sunt necesare îmbunătățiri semnificative pentru a demara cu adevărat proiectul, par să-i fi alarmat pe administratorii celorlalte țări de tranzit (Grecia, Bulgaria, România și Moldova), care în luna mai reușiseră să deblocheze proiectul prin convenirea asupra unui produs cu un tarif de tranzit unic și redus.
Trei pași pentru a deveni mai competitiv
Deși, după o serie de încercări eșuate, cea mai recentă mostră de utilizare a „Rutei 1”, așa cum este numit acest produs, a fost pozitivă, se pare totuși că mai are nevoie de trei pași pentru a deveni cu adevărat sustenabil și competitiv.
Prima este reducerea suplimentară a tarifelor, așa cum a declarat șeful D.Trading, o filială a DTEK, Dmytro Sakharuk, într-un interviu acordat ICIS în urmă cu câteva zile. A doua este creșterea capacității pentru această rută (care folosește infrastructura conductei trans-balcanice în flux invers, de la Sud la Nord), pe care comercianții se pot baza în fiecare lună. A treia problemă privește extinderea disponibilității produsului pentru o perioadă mai lungă, deoarece în prezent este oferit temporar până în octombrie.
Semnalele ucrainene nu sunt întâmplătoare. Într-un moment în care realitatea de pe câmpurile de luptă arată o escaladare a războiului, datele privind rezervele de gaze naturale ale țării înainte de iarnă sunt la niveluri extrem de scăzute – rata de umplere a capacității de stocare fiind de doar 13% – iar Kievul caută urgent o modalitate de a le reaproviziona.
Mai mult gaz pentru Ucraina
Șefa DESFA, Maria Rita Gali, a comentat ieri problema, sugerând încă de pe scena Forumului INVESTGR că, în urma solicitărilor cumpărătorilor ucraineni, se are în vedere o prelungire a termenului de valabilitate al produsului și o îmbunătățire a prețurilor.
În primul rând, el a vorbit despre extinderea și stabilizarea acestei rute comerciale printr-o serie de investiții care sunt în curs de desfășurare în țările participante, crescând treptat capacitatea disponibilă a Coridorului Vertical.
În cazul sistemului de gaze naturale din Grecia, se estimează că capacitatea sa de export va ajunge până la 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul anului, în timp ce Bulgaria este așteptată să poată exporta până la 10 miliarde metri cubi către România, în urma finalizării proiectelor de eliminare a blocajelor.
În ceea ce privește problema extinderii duratei produsului de la lunar la trimestrial sau chiar mai mult, DESFA privește solicitarea pozitiv, cu condiția ca ceilalți Operatori implicați să fie de acord. „Dorința de a extinde durata este un semnal foarte pozitiv pentru continuitatea produsului și reflectă încrederea pieței”, a declarat dna Gali.
Cea mai complexă dintre toate problemele privește prețul de tranzit. Acesta necesită undă verde din partea Comisiei, deoarece stabilirea prețurilor este guvernată de cadrul de reglementare unic al UE pentru piața internă. În această logică, DESFA va continua negocierile cu ceilalți operatori.
Momeala și capcana
Cele de mai sus vin într-un moment în care tot mai multe guverne din UE analizează dacă „încă câteva contracte de GNL” cu SUA vor relaxa poziția lui Trump privind impunerea de tarife.
Acest raționament rezumă și „momeala” pe care tot mai mulți lideri par gata să o muște, ignorând capcana. Adică, Europa să devină excesiv de dependentă de SUA pentru energie, exact așa cum era cazul Rusiei până înainte de invazia Ucrainei.
În 2021, exporturile din Rusia au acoperit 45% din nevoile europene, o cifră care în unele țări balcanice a ajuns la 100%. La începutul anului 2025, exporturile din America au ajuns la 45% din totalul GNL-ului care intră în Europa.
În Germania, acestea au reprezentat aproape 100%, Grecia ocupând locul al doilea pe lista ICIS cu 73%. În Olanda au fost 70%, în Marea Britanie 65%, în Bosnia 61%, în Polonia 56% și în Italia 35%.
Datele pentru primele patru luni ale anului 2025 arată că ponderea GNL-ului american în importurile europene a ajuns la 49%. Iar mesajul lui Trump către Uniunea Europeană „cumpărați energie în valoare de 350 de miliarde de dolari din SUA dacă doriți să evitați tarifele vamale” este încă recent.
