O întrebare care încă doare România
La 36 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, una dintre cele mai grele întrebări rămâne fără un răspuns clar: pentru ce au murit românii? Această interogație a fost readusă în atenția publică de senatorul Liviu-Iulian Fodoca, în cadrul unei declarații politice susținute în plenul Senatului României, în ședința din 16 decembrie 2025. Mesajul său nu este unul comemorativ, ci profund critic la adresa realităților politice actuale.
Link util: https://www.senat.ro
Revoluția din 1989 și promisiunea libertății
În decembrie 1989, sute de mii de români au ieșit în stradă cerând libertate, demnitate și adevăr. Revoluția a fost plătită cu sânge, cu peste 5.000 de victime, potrivit datelor oficiale prezentate de-a lungul anilor. Senatorul Fodoca subliniază că, deși au trecut 36 de ani, România nu cunoaște nici astăzi adevărul complet despre cine a tras în popor. Această lipsă de claritate nu este doar o rană istorică, ci o problemă actuală.
Link util: https://ro.wikipedia.org/wiki/Revoluția_română_din_1989
Adevărul amânat și responsabilitatea uitată
Faptul că dosarele Revoluției nu au fost finalizate definitiv este, în viziunea senatorului, un simbol al impunității care a caracterizat statul român postdecembrist. Lipsa de răspunsuri a alimentat neîncrederea cetățenilor în instituții și a creat un precedent periculos: acela că abuzurile pot fi trecute sub tăcere. Declarația politică atrage atenția că fără adevăr nu poate exista reconciliere reală.
România anului 2025 și aceleași revendicări
Unul dintre cele mai dure puncte ale discursului îl reprezintă paralela dintre anul 1989 și anul 2025. Senatorul Fodoca afirmă că românii cer astăzi aceleași lucruri ca acum 36 de ani: libertate, demnitate și adevăr. Diferența este că aceste revendicări apar într-un stat care se declară democratic și membru al Uniunii Europene.
Link util: https://european-union.europa.eu
Anularea alegerilor și criza democrației
Un element central al declarației politice îl constituie critica față de anularea alegerilor, decizie pentru care, potrivit senatorului, nu a fost oferită nicio justificare coerentă. Lipsa de transparență și absența asumării politice sunt prezentate ca o încălcare gravă a dreptului fundamental de a vota. În acest context, Fodoca vorbește despre o confiscare a voinței populare.
De la regim autoritar la o nouă formă de dictatură
În decembrie 1989, românii au crezut că au dărâmat definitiv un regim autoritar. Senatorul avertizează însă că, în prezent, asistăm la instalarea unei noi forme de dictatură, una mascată, bazată pe impostură, rețele de interese și jocuri de culise. Cetățeanul este redus la un rol formal, iar votul devine o simplă procedură lipsită de substanță.
Mitul românilor care uită repede
În intervenția sa, Liviu Fodoca combate ideea des vehiculată în spațiul public potrivit căreia românii ar avea memorie scurtă. El susține că această percepție este falsă și periculoasă. Românii nu uită abuzurile, nu uită promisiunile încălcate și nici modul în care speranțele le-au fost repetat înșelate.
Coaliția PSD–PNL–USR–UDMR
Senatorul indică direct coaliția PSD–PNL–USR–UDMR ca fiind responsabilă pentru actualele derapaje. Potrivit declarației, românii nu vor uita că li s-a promis prosperitate, dar s-au confruntat cu taxe mai mari și scăderea nivelului de trai. Această critică se înscrie într-un discurs politic mai larg despre responsabilitatea guvernării.
Exodul forței de muncă și familiile destrămate
Un alt punct sensibil abordat este plecarea masivă a românilor la muncă în străinătate. Senatorul amintește că, în timp ce li s-a promis o viață decentă în țară, milioane de români au fost nevoiți să plece, lăsând copii în grija bunicilor. Această realitate socială este prezentată ca un eșec al politicilor publice postdecembriste.
Link util: https://www.insse.ro
Apelul către memorie și renaștere civică
În finalul declarației sale, Liviu Fodoca se adresează direct românilor, îndemnându-i să nu uite și să nu accepte resemnarea. El vorbește despre nevoia unei renașteri a conștiinței civice și despre refuzul de a mai crede în promisiuni reciclate despre reformă și bunăstare.
O întrebare care cere răspunsuri reale
„Pentru ce au murit românii în decembrie 1989?” nu este doar titlul unei declarații politice, ci o întrebare care vizează prezentul și viitorul României. Mesajul senatorului Fodoca readuce în prim-plan ideea că democrația nu este un dat definitiv, ci un proces care trebuie apărat constant, prin adevăr, responsabilitate și respect față de cetățeni.
