Mai mulţi membri NATO trimit trupe, artilerie şi sisteme de apărare aeriană pentru a securiza flancul estic, după ceea ce Polonia a numit o incursiune fără precedent a dronelor ruseşti în spaţiul său aerian, relatează BBC, citat de news.ro.
În primele ore ale zilei de miercuri, trei drone ruseşti au fost doborâte după ce au pătruns în spaţiul aerian polonez. Alte drone s-au prăbuşit la sol şi au fost găsite ulterior în estul Poloniei.
Polonia a solicitat o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la incident, care va avea loc vineri la ora 19:00 GMT (22:00, ora României).
Ca răspuns la incursiunea dronelor, Ţările de Jos şi Republica Cehă au declarat că vor trimite sisteme de apărare în Polonia, în timp ce Lituania va primi o brigadă germană şi va avea avertizări mai prompte cu privire la atacurile ruseşti asupra Ucrainei care ar putea trece graniţa.
Germania a declarat, de asemenea, că va „intensifica angajamentul său de-a lungul frontierei estice a NATO” şi va extinde şi amplifica supravegherea aeriană asupra Poloniei.
Joi seară, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a anunţat la rândul său că Franţa va mobiliza trei avioane de vânătoare Rafale pentru a ajuta la protejarea spaţiului aerian al Poloniei. „Nu vom ceda intimidărilor crescânde ale Rusiei”, a promis Macron.
Într-o adresare în faţa parlamentului, joi, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a enumerat ofertele de sprijin din partea partenerilor Poloniei, spunând că olandezii vor desfăşura sisteme de apărare aeriană, artilerie şi 300 de soldaţi, iar cehii vor trimite elicoptere şi 100 de soldaţi. El a mai spus că francezii şi britanicii ar putea desfăşura avioane pentru a asigura flancul estic al NATO.
„Polonia a auzit de-a lungul istoriei sale repetate cuvinte de solidaritate şi gesturi goale”, a spus Kosiniak-Kamysz. „Astăzi, avem declaraţii concrete”, a punctat el.
INTENŢIONAT SAU NU?
Deşi dronele şi rachetele ruseşti au mai încălcat anterior spaţiul aerian al unor ţări membre NATO, acesta a fost cel mai grav incident de acest gen de când Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
Kremlinul a declarat că nu comentează afirmaţiile că Rusia ar fi încercat în mod deliberat să alimenteze tensiunile în Polonia. Cu toate acestea, mulţi lideri polonezi şi europeni consideră că incursiunea a fost deliberată.
„Această provocare rusă nu este altceva decât o încercare de a ne testa capacităţile”, a declarat preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, repetând comentariile liderilor Germaniei şi Franţei.
Cu toate acestea, opiniile experţilor sunt împărţite cu privire la intenţia Moscovei de a lansa dronele în Polonia. Joi, comandantul militar suprem al NATO, Alexus Grynkewich, a recunoscut că nu se ştie încă dacă actul a fost intenţionat şi a spus că nici numărul exact al dronelor care au traversat spaţiul aerian polonez nu a fost încă determinat.
Dar, în faţa nervozităţii crescânde a ţărilor vecine cu Rusia, nici NATO, nici Polonia nu îşi asumă riscuri. Varşovia va impune restricţii pentru drone şi traficul aerian de mici dimensiuni de-a lungul graniţelor sale estice cu Belarus şi Ucraina, iar Letonia a anunţat că spaţiul său aerian estic va fi închis timp de o săptămână.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a oferit să ofere îndrumare şi instruire reprezentanţilor militari occidentali cu privire la modul de a respinge atacurile aeriene ruseşti, aşa cum fac forţele de apărare ucrainene aproape în fiecare noapte. Zelenski a solicitat, de asemenea, un sistem comun de apărare aeriană care să acţioneze ca un scut aerian peste Europa, ca răspuns la comportamentul „insolent” al Rusiei.
MANEVRE LA GRANIŢĂ
La anxietatea resimţită în unele zone din Europa de Est se adaugă exerciţiile militare comune majore dintre Belarus şi Rusia, denumite Zapad 2025, care vor începe vineri.
Polonia şi-a închis graniţa cu Belarus joi la miezul nopţii, ora locală, „din motive de securitate naţională, în legătură cu manevrele Zapad”, pe care le-a calificat drept „foarte agresive”.
Rusia a îndemnat autorităţile poloneze să redeschidă graniţa cu Belarus, avertizând că închiderea acesteia „va cauza prejudicii grave” întreprinderilor şi libertăţii de circulaţie. „Solicităm Varşoviei să reflecteze asupra consecinţelor unor astfel de măsuri distructive şi să reconsidere decizia cât mai curând posibil”, a declarat joi seara purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Exerciţiile Zapad anterioare au avut loc cu câteva luni înainte de începerea războiului din Ucraina şi au implicat în total aproximativ 200 000 de soldaţi.
Exerciţiul din acest an va avea o amploare mai redusă, potrivit şefului serviciului militar de informaţii lituanian, Mindaugas Mazonas, şi va implica până la 30.000 de soldaţi în total.
Răspunsul preşedintelui american Donald Trump la incursiunea dronelor a fost până acum discret. „Ce se întâmplă cu Rusia care încalcă spaţiul aerian al Poloniei cu drone? Hai că începe!”, a scris el laconic, miercuri, pe reţeaua sa socială, fără a da mai multe detalii.
Preşedintele polonez Nawrocki a declarat că el şi omologul său american au discutat în cadrul „unei serii de consultări” cu aliaţii şi că discuţiile „au reafirmat unitatea” lor.
Moscova cere Poloniei să-şi redeschidă graniţa cu Belarus
Rusia a cerut joi Poloniei să-şi revizuiască decizia de a închide graniţa cu Belarus, o măsură anunţată marţi de Varşovia ca răspuns la manevrele militare comune ruso-belaruse prevăzute pentru perioada 12-16 septembrie, relatează AFP.
„Solicităm Varşoviei să reflecteze asupra consecinţelor unor astfel de măsuri contraproductive şi să reconsidere decizia luată în cel mai scurt timp”, a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
„Este evident că măsurile de confruntare luate de liderii polonezi au un singur obiectiv: să justifice o politică de escaladare a tensiunilor în centrul Europei”, a adăugat ea.
Amplele exerciţii militare desfăşurate de Rusia şi Belarus, denumite Zapad-2025 (Vest-2025), urmează să înceapă vineri. Acestea suscită îngrijorarea ţărilor NATO, în special după intruziunea fără precedent, în noaptea de marţi spre miercuri, a unor drone presupuse a fi ruseşti pe teritoriul polonez.
Marţi, premierul polonez Donald Tusk anunţase închiderea frontierei începând cu noaptea de joi spre vineri, de la miezul nopţii. El a justificat această măsură prin „motive de securitate naţională”, calificând manevrele ruso-belaruse drept „agresive”.
Potrivit lui Donald Tusk, acestea vizează simularea ocupării „coridorului Suwalki”, care se întinde de-a lungul frontierei dintre Polonia şi Lituania, înconjurat de enclava rusă Kaliningrad şi Belarus. Coridorul este adesea considerat un „punct vulnerabil” al NATO, care ar putea fi prima ţintă în cazul unui ipotetic atac rus.
Joi, Maria Zaharova a afirmat că Varşovia a „ignorat” un „gest de bunăvoinţă” din partea Moscovei şi Minskului, care au decis să „mute manevrele de la frontiera poloneză către centrul Belarusului” şi să reducă numărul de trupe şi echipamente implicate.
Potrivit acesteia, închiderea frontierei va cauza, de asemenea, un prejudiciu economic „grav” ţărilor partenere ale Poloniei şi companiilor care tranzitează mărfuri prin această ţară.
Belarusul este un aliat cheie al Rusiei, care a folosit teritoriul său pentru a-şi lansa ofensiva la scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022. În august, Minskul a afirmat că, în timpul manevrelor Zapad, armata belarusă se va antrena să lanseze rachete ruse Oreşnik, capabile să transporte încărcături nucleare.
