Compromisul NATO în fața cerințelor lui Trump
Recent, NATO pare să se îndrepte către un acord de compromis la summitul programat pentru luna viitoare, având ca scop satisfacerea solicitării președintelui american Donald Trump de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Această inițiativă a fost susținută de lideri din Germania și Franța, având loc joi.
Propunerea șefului NATO pentru alocarea fondurilor
În această direcție, Mark Rutte, liderul NATO, a propus ca membrii alianței, compusă din 32 de state, să se angajeze să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli directe de apărare până în anul 2032, în plus față de 1,5% pentru cheltuieli extinse legate de securitate, conform unei raportări de la AFP.
Reacția Germaniei față de noul plan
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a adus un sprijin semnificativ planului, exprimându-și disponibilitatea Berlinului de a „urmează” apelul lui Trump. Wadephul a subliniat că propunerea lui Rutte ar însemna îndeplinirea cerințelor președintelui american, pe care le consideră esențiale.
Sprijin din partea Franței
De asemenea, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a susținut conturul acordului, afirmând că obiectivul de 3,5% constituie suma necesară pentru cheltuielile fundamentale în apărare.
Impactul sprijinului Germaniei și Franței asupra altor aliați
Sprijinul manifestat de Germania și Franța face mai complicat pentru alți aliați europeni și Canada să respingă propunerea de cheltuieli în cadrul summitului NATO din iunie, programat la Haga. Planul are deja susținerea Statelor Unite.
Perspective optimiste înainte de summit
După discuții, Rutte s-a arătat „destul de încrezător” că un acord va fi realizat, având în vedere consensul general cu privire la necesitatea unor cheltuieli mai mari. Acest context este generat de estimările occidentale ce sugerează că Rusia ar avea nevoie de doar trei până la cinci ani pentru a-și reface forțele.
Detalii despre cheltuieli și strategii
Deși șeful NATO a ales să nu ofere detalii specifice despre discuții, a menționat că trebuie „luate în considerare” cheltuieli mai ample, inclusiv pentru infrastructura necesară transportului echipamentelor militare. De asemenea, este importantă stabilirea unei „cale credibile” pentru fiecare stat membru NATO în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Creșterea treptată a bugetelor pentru apărare
Diplomații au indicat că planul prezentat de Rutte preconizează o creștere anuală a cheltuielilor directe pentru apărare cu 0,2 puncte procentuale, până când țările implicate vor ajunge la obiectivul de 3,5%. În plus, cei 1,5% din cheltuielile mai general definite ar putea să includă o diversitate de domenii, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică, controlul frontierelor și asistența pentru Ucraina.
Discuții în desfășurare despre calendar și parametrii
Încă se desfășoară discuții privind calendarul exact de implementare a cheltuielilor și parametrii care defineasc sfera cheltuielilor extinse pentru securitate.
Amenințările lui Trump pentru aliații europeni
Trump a generat neliniște printre aliații europeni îngrijorați de amenințarea Rusiei, avertizând că nu va oferi protecție țărilor care nu îndeplinesc standardele de cheltuieli considerate adecvate. La reuniunea din Turcia, nu au existat semne publice de dezacord, demonstrând o strategie de a nu irita Washingtonul.
Obiectivul Italiei atins
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a anunțat că Italia a îndeplinit recent obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli militare. Tajani a precizat că aceasta reprezintă un prim pas și că există posibilitatea de a crește fondurile destinate apărării.
Focus pe discuțiile despre securitate
El a subliniat că Roma intenționează să dezbată mai în detaliu aspecte legate de securitate, menționând că aceasta nu se limitează doar la achiziția de armament. Aliații europeni au crescut cheltuielile pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, însă țările precum Italia, Spania, Belgia și Canada încă sunt pe cale de a ajunge la 2% în acest an.
Statistici privind cheltuielile pentru apărare ale țărilor membre NATO
În prezent, niciuna dintre cele 32 de națiuni membre NATO, inclusiv Statele Unite, nu alocă 5% din PIB pentru apărare. Totuși, țările din est, cum ar fi statele baltice și Polonia, au declarat deja că sunt dispuse să depășească acest prag de cheltuieli militare directe.
