Preferințele românilor pentru candidații la președinția SUA
Conform rezultatelor recente ale Barometrului Libertatea – INSCOP, românii au opinie împărțită referitor la care dintre candidații la președinția Statelor Unite, Kamala Harris sau Donald Trump, ar putea fi un aliat mai bun pentru România. Sondajul a fost realizat între 11 și 18 octombrie și relevă interesul cetățenilor pentru implicațiile internaționale ale alegerilor prezidențiale din SUA.
Ponderea opțiunilor exprimate în sondaj
Aproape 43,4% dintre respondenți au indicat că o consideră pe Kamala Harris ca fiind un prieten mai bun al României, în timp ce 38,4% l-au preferat pe Donald Trump. De asemenea, 1,3% dintre cei chestionați au considerat că amândoi candidații ar avea o relație similară cu țara noastră, iar 3,8% au optat pentru varianta „niciunul”. În jur de 12% dintre respondenți nu au putut oferi un răspuns clar, iar 1,1% s-au abținut de la a răspunde.
Diferencierea grupurilor de votanți
Sondajul evidențiază o diviziune clară între diferitele categorii de votanți. Grupurile care au afirmat că democrata Kamala Harris ar fi un sprijin mai bun pentru România includ votanții PNL, PSD și USR, dar și persoanele cu studii superioare, cei din București și din alte zone urbane mari. În contrast, susținătorii lui George Simion și cei din AUR, tinerii sub 30 de ani, angajații din sectorul privat și utilizatorii activi de TikTok și Instagram s-au pronunțat în favoarea lui Donald Trump.
Interpretarea datelor
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a comentat că opiniile românilor reflectă atât incertitudinea prevalentă, cât și lipsa de cunoștințe detaliate referitoare la posibilele relații dintre România și viitorul președinte al Statelor Unite. Conform acestuia, rezultatul alegerilor din SUA ar putea exercița o influență asupra procesului electoral din România, însă efectul anticipat ar fi minor, dat fiind că cetățenii români au o percepție echilibrată față de competiția electorală din SUA.
Metodologia sondajului
Cercetarea a fost efectuată de INSCOP Research, o organizație membră a ESOMAR, la inițiativa cotidianului Libertatea. Colectarea datelor s-a realizat între 11 și 18 octombrie prin interviuri telefonice, utilizând un chestionar. Eșantionul a inclus 1.106 persoane, fiind reprezentativ pentru demografia societății românești (sex, vârstă, ocupație) și vizând populația neinstituționalizată cu vârsta de 18 ani și peste. Precizia rezultatelor are o marjă de eroare maximă de ± 2,95%, cu un grad de încredere de 95%.
Contextul politic și percepția internațională
Preferințele românilor pentru candidații americani la președinție reflectă nu doar alegerea personalităților politice, ci și percepția unor teme internaționale, inclusiv politica externă a Statelor Unite. Aceste preferințe ar putea influența nu doar opiniile despre liderii străini, ci și atitudinile față de partidele politice din România și impactul lor asupra politicii interne.
Implicațiile socioculturale
Diviziunea semnificativă a preferințelor dintre diferitele categorii de vârstă și educație sugerează că numitorul comun al percepției politice este influențat de factori culturali și socio-economici. Tinerii și cei cu studii superioare tind să favorizeze un model mai deschis și mai progresist de parteneriate internaționale, în vreme ce grupurile învățate și stabilite favorizează adesea stabilitatea oferită de lideri tradiționali, cum ar fi Trump.
Perspectivele electorale pentru România
Pe fondul acestei diversități de opinii, viitorul politic va depinde într-o mare măsură de modul în care partidele politice din România vor reuși să își adapteze mesajele respective pentru a răspunde așteptărilor și temerilor românilor. Această adaptare va influența, în mod evident, percepțiile și voturile cetățenilor în viitoarele alegeri, atât la nivel local, cât și național.
