România, o țară cu una dintre cele mai mari diaspore din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări majore în relația cu cetățenii săi care trăiesc în afara granițelor. Cu peste 5 milioane de români stabiliți în străinătate, conform estimărilor oficiale, diaspora reprezintă o forță economică, culturală și socială de necontestat. Totuși, recentele propuneri de reintroducere a taxelor consulare, susținute de Ministerul Afacerilor Externe sub conducerea doamnei Oana Țoiu, au stârnit controverse și nemulțumiri în rândul comunităților românești din afara țării. În acest context, deputata Dumitrița Albu, reprezentantă a diasporei în Parlamentul României, a lansat o inițiativă fermă: „Fără taxe consulare! Românii din diaspora nu trebuie penalizați!”. Aceasta este o reacție directă la măsurile propuse, pe care le consideră nedrepte și în contradicție cu nevoile reale ale românilor din afara țării.

Contextul și miza taxelor consulare

Reintroducerea taxelor consulare pentru românii din diaspora a fost justificată de oficiali printr-o presupusă lipsă de fonduri în bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit unor surse, această măsură ar viza acoperirea costurilor operaționale ale misiunilor diplomatice și consulare. Însă, așa cum subliniază deputata Albu, această abordare ignoră contribuția semnificativă a diasporei la economia României. În 2023, românii din afara țării au trimis acasă peste 6,5 miliarde de euro, o sumă comparabilă cu investițiile străine directe, conform datelor Băncii Naționale a României. Acești bani susțin familiile rămase în țară, stimulează economia locală și contribuie la stabilitatea financiară a României. În loc să fie apreciați și sprijiniți, românii din diaspora riscă să fie penalizați printr-o povară financiară suplimentară.

Propunerea de reintroducere a taxelor consulare nu este doar o chestiune de costuri suplimentare, ci și o problemă de principiu. Accesul la servicii consulare, cum ar fi obținerea unui pașaport, a unui certificat de naștere sau a altor documente esențiale, nu ar trebui să fie considerat un „privilegiu” pentru care cetățenii trebuie să plătească în plus. Este un drept fundamental al oricărui cetățean român, indiferent de locul în care trăiește. A impune taxe suplimentare doar pentru că acești cetățeni au ales să muncească sau să studieze în afara țării este, în viziunea deputatei Albu, o formă de discriminare.

De ce este această măsură problematică?

Deputata Dumitrița Albu, care reprezintă interesele diasporei în Parlament, a subliniat în repetate rânduri că reintroducerea taxelor consulare nu va rezolva problemele structurale ale sistemului consular românesc. În prezent, românii din diaspora se confruntă cu numeroase obstacole atunci când accesează servicii consulare: cozi lungi, programări dificile, platforme online ineficiente precum SIMISC și, în multe cazuri, o atitudine lipsită de empatie din partea personalului consular. Reintroducerea taxelor nu va îmbunătăți aceste aspecte. Dimpotrivă, este probabil să sporească frustrarea cetățenilor, care vor plăti mai mult pentru aceleași servicii de calitate scăzută.

Un alt aspect criticat de Albu este lipsa de transparență în ceea ce privește utilizarea fondurilor colectate din aceste taxe. Nu există garanții că banii strânși vor fi investiți în modernizarea consulatelor, în extinderea programului de lucru sau în îmbunătățirea infrastructurii digitale. Fără o reformă reală a sistemului consular, taxele suplimentare vor fi percepute ca o povară inutilă, fără beneficii concrete pentru cetățeni.

Mai mult, deputata subliniază că mulți români din diaspora parcurg distanțe considerabile pentru a ajunge la un consulat, uneori sute de kilometri, suportând costuri suplimentare pentru transport și cazare. Pentru aceștia, o taxă consulară suplimentară nu face decât să agraveze situația, mai ales în cazul celor cu venituri modeste sau al familiilor numeroase. În loc să faciliteze accesul la servicii, statul român riscă să creeze noi bariere, îndepărtând diaspora de țara mamă.

Soluția propusă de Dumitrița Albu

În loc să impună taxe suplimentare românilor din diaspora, deputata Albu propune o abordare diferită: introducerea taxelor consulare doar pentru cetățenii străini care solicită servicii notariale sau alte documente prin misiunile diplomatice românești. Această măsură ar fi justificată, deoarece cetățenii străini nu contribuie la bugetul statului român și, prin urmare, este rezonabil ca aceștia să suporte costurile serviciilor de care beneficiază. În schimb, cetățenii români ar trebui să aibă acces gratuit sau la costuri minime la serviciile consulare, ca o recunoaștere a contribuției lor la societatea și economia românească.

Această propunere reflectă o înțelegere profundă a realităților diasporei, dobândită prin implicarea directă a deputatei Albu în comunitățile românești din afara țării. Spre deosebire de alți parlamentari care reprezintă diaspora, dar care își petrec majoritatea timpului în București, Dumitrița Albu călătorește săptămânal în comunitățile din străinătate, discutând cu cetățenii și ascultându-le problemele. Această apropiere de diaspora îi permite să propună soluții care răspund nevoilor reale ale românilor, în loc să susțină măsuri care par concepute în birouri, fără consultarea comunităților afectate.

Lipsa de empatie și înțelegere a Ministerului Afacerilor Externe

Un punct central al criticilor aduse de deputata Albu este lipsa de experiență personală a ministrului Oana Țoiu în ceea ce privește viața în diaspora. Fără a fi trăit provocările specifice ale românilor din afara țării – cum ar fi dificultatea de a obține documente, distanțele lungi până la consulate sau sentimentul de deconectare de la țara natală – este greu să elaborezi politici care să răspundă nevoilor reale ale acestei comunități. Albu consideră că această lipsă de empatie se reflectă în deciziile ministerului, care par mai degrabă motivate de rațiuni bugetare decât de dorința de a sprijini diaspora.

Mai mult, deputata atrage atenția asupra influenței negative exercitate de anumiți parlamentari USR aleși pe circumscripția diaspora, care par să susțină reintroducerea taxelor fără a fi implicați activ în comunitățile pe care le reprezintă. Acești parlamentari, cu birouri în București și vizite rare în străinătate, nu pot înțelege pe deplin greutățile cu care se confruntă românii din diaspora. În contrast, Albu își asumă rolul de punte între diaspora și autoritățile române, pledând pentru politici care să aducă cetățenii mai aproape de stat, nu să-i îndepărteze.

Impactul asupra diasporei și relația cu România

Reintroducerea taxelor consulare riscă să aibă un efect profund negativ asupra relației dintre diaspora și statul român. Românii din afara țării contribuie nu doar financiar, ci și cultural și social, promovând imaginea României în lume. A-i trata ca pe o sursă de venit suplimentar, fără a le oferi servicii de calitate în schimb, poate genera un sentiment de alienare și dezamăgire. În loc să consolideze legăturile cu diaspora, astfel de măsuri ar putea accentua distanța dintre România și cetățenii săi din străinătate.

Inițiativa „Fără taxe consulare!” a deputatei Dumitrița Albu vine ca un răspuns ferm la această situație. Prin opoziția sa față de taxele consulare și prin propunerile alternative, Albu demonstrează un angajament real față de nevoile diasporei. Ea pledează pentru o diplomație mai empatică, mai eficientă și mai orientată către cetățeni, care să recunoască valoarea românilor din afara țării.

Deputata Dumitrița Albu subliniază

Inițiativa „Fără taxe consulare! Românii din diaspora nu trebuie penalizați!” este mai mult decât o reacție la o propunere guvernamentală controversată; este un apel pentru o schimbare de paradigmă în relația statului român cu diaspora sa. Deputata Dumitrița Albu subliniază că românii din afara țării nu trebuie să fie văzuți ca o povară sau ca o sursă de venit, ci ca un partener strategic al României. Prin propunerea sa de a elimina taxele consulare pentru cetățenii români și de a le aplica doar străinilor, Albu oferă o soluție echitabilă, care respectă drepturile și contribuțiile diasporei. Într-o perioadă în care solidaritatea și înțelegerea sunt mai necesare ca oricând, această inițiativă reprezintă un pas către o diplomație mai umană și mai eficientă, care să pună cetățeanul în centrul deciziilor.