Contextul inițiativei legislative
Săptămâna aceasta, Parlamentul României dezbate proiectul de lege PLX 228/2025, inițiat de deputata Dumitrița Albu, intitulat „La un click distanță de ambasadă sau consulat”. Ca deputat ales în circumscripția electorală pentru românii din diaspora, doamna Albu înțelege pe deplin provocările cu care se confruntă milioane de cetățeni români aflați în afara granițelor. Propunerea vizează modernizarea serviciilor consulare prin introducerea opțiunilor digitale, fără a elimina accesul tradițional la consulate. Această inițiativă laudabilă răspunde nevoilor reale ale diasporei, oferind soluții eficiente pentru obținerea documentelor esențiale și demonstrând un angajament concret față de cei care contribuie semnificativ la economia țării.
Scopul principal al proiectului
Proiectul propune digitalizarea anumitor servicii consulare, precum întocmirea procurilor generale sau speciale, redactarea declarațiilor notariale simple, eliberarea acordurilor de călătorie pentru minori și transmiterea extraselor de stare civilă sau cazier judiciar. Potrivit amendamentelor, aceste servicii vor fi prestate prin mijloace electronice, în paralel cu formatul fizic, asigurând acces nediscriminatoriu pentru toți cetățenii. Inițiativa este deosebit de laudabilă, deoarece vine din partea unei deputate care reprezintă direct diaspora, cunoscând din experiență directă sau prin interacțiuni constante dificultățile administrative cu care se confruntă românii din străinătate, precum deplasările lungi și costisitoare la consulate.
Amendamentele cheie propuse
Documentul cu amendamente modifică articolul 5¹, adaptând infrastructura digitală existentă a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pentru o componentă securizată de servicii consulare. Identificarea electronică, semnătura calificată și plata online se vor realiza conform legislației naționale și europene. Un nou alineat (5) subliniază menținerea obligatorie a accesului fizic, evitând exclusivitatea digitală, în acord cu avizele Consiliului Economic și Social (CES) și Consiliului Legislativ (CL). Aceste ajustări reflectă o abordare echilibrată, subliniind caracterul laudabil al proiectului, care prioritizează incluziunea și rezolvă problemele specifice diasporei.
Etapele de implementare și termene
La articolul 6, alineatul (3) este modificat pentru a permite prestarea electronică a serviciilor menționate, cu posibilitatea extinderii anuale prin hotărâre de Guvern. Articolul 59¹ impune MAE să operaționalizeze componenta electronică în maximum 18 luni de la intrarea în vigoare, programată pentru 1 ianuarie 2026. Etapele ulterioare vor fi stabilite prin plan de măsuri guvernamental, păstrând accesul fizic pe toată perioada. Această structură demonstrează viziunea practică a deputatei Albu, care, ca reprezentantă a diasporei, înțelege urgența implementării pentru a reduce birocrația și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.
Date statistice relevante
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, aproximativ 5,7 milioane de români locuiesc în diaspora. Consulatele procesează anual sute de mii de cereri pentru documente precum procuri și acorduri de călătorie, cu estimări indicând peste un milion de solicitări în 2023. Un studiu al Băncii Mondiale arată că digitalizarea serviciilor publice reduce timpul de procesare cu până la 70% și costurile administrative cu 40%. În România, platforme precum e-Guvernare au economisit cetățenilor ore semnificative, deși țara ocupă ultimul loc în UE la utilizarea serviciilor digitale, cu doar 25,3% adopție, conform DESI 2024. Aceste cifre subliniază necesitatea unei inițiative ca aceasta, laudabilă prin impactul potențial asupra diasporei.
Argumente concrete în favoarea digitalizării
Inițiativa oferă avantaje concrete pentru cei care nu pot ajunge fizic la consulate, cum ar fi românii din zone îndepărtate ale Europei sau SUA. De exemplu, un acord de călătorie pentru minori, care acum implică deplasări costisitoare, poate fi obținut online prin semnătură electronică calificată, echivalentă juridic cu cea olografă, conform Legii nr. 455/2001. Amendamentele asigură securitatea datelor, respectând RGPD, și permit plata taxelor prin multiple modalități, nu doar electronic. Doamna Albu, ca deputat pe diaspora, înțelege aceste probleme intime, făcând propunerea nu doar tehnică, ci și empatică.
Beneficii pentru cetățeni și stat
Această propunere nu elimină vizitele fizice la consulate, ci le completează, favorizând incluziunea digitală. Pentru stat, reducerea aglomerației la ghișee ar putea elibera resurse pentru servicii mai complexe. Un argument concret: în țări precum Estonia, unde 99% din servicii publice sunt digitale, Estonia se poziționează ca lider european în digitalizarea serviciilor publice, cu un scor peste media UE în DESI 2021. În România, adoptarea ar putea reduce cozile la consulatele din Londra sau Madrid, unde așteptările depășesc adesea 2-3 luni. Inițiativa este laudabilă, reflectând dedicarea unei deputate care reprezintă direct interesele diasporei.
Observații din avizele consultative
Amendamentele țin cont de observațiile CES și CL, modificând texte pentru a evita discriminarea și a asigura conformitatea cu normele europene. De pildă, articolul 43 permite plata taxelor prin mijloace electronice sau alte modalități, iar lista serviciilor poate fi extinsă doar cu păstrarea opțiunii fizice. Aceste ajustări subliniază echilibrul între inovație și accesibilitate, făcând proiectul și mai demn de laudă.
Le pasă sau nu, de diaspora?
Dezbaterea parlamentară din această săptămână ar putea marca un pas important spre modernizarea administrației românești. Inițiativa deputatei Dumitrița Albu, prin amendamentele propuse, promite să aducă serviciile consulare mai aproape de cetățeni, economisind timp și resurse. Ca deputat pe diaspora, doamna Albu demonstrează o înțelegere profundă a problemelor reale, făcând această propunere nu doar utilă, ci și laudabilă pentru angajamentul său față de românii din străinătate. Acum, vom vedea dacă parlamentarilor le pasă cu adevărat de diaspora, adoptând această măsură care ar ușura viața milioanelor de români din străinătate. Cu implementarea planificată până în 2027, România se aliniază tendințelor europene, oferind o alternativă digitală benefică, fără a sacrifica tradiționalul.
