Febra Denga și Chikungunya: O Amenințare în Creștere în Europa
Febra denga și chikungunya ar putea deveni boli endemice în Europa din cauza schimbărilor climatice care facilitează răspândirea țânțarului-tigru, vectorul acestor afecțiuni. Urbanizarea și mobilitatea umană contribuie, de asemenea, la această expansiune, conform unui studiu publicat recent în revista Lancet Planetary Health, citat de AFP.
Expunerea Globală și Vectorii Principal
În prezent, aproximativ 4 miliarde de persoane din 129 de țări sunt expuse riscului de a contracta febra denga sau chikungunya. Aceste boli erau predominante în regiunile tropicale și subtropicale, având ca vectori principali țânțarii Aedes aegypti și Aedes albopictus. Agerpres subliniază că propagarea țânțarului-tigru spre nord este stimulată de încălzirea globală; o temperatură mai ridicată scurtează ciclul de dezvoltare al insectei și accelerează multiplicarea virusului în organismul acesteia.
Analiza Factorilor Epidemici
Studiul analizează, pentru prima dată, relația între riscurile de epidemii de febra denga și chikungunya în Europa și variabilele din ultimii 35 de ani. Acești factori includ climatul, mediul, condițiile socio-economice, demografia și datele entomologice. Finanțat de programul european Horizon, studiul utilizează date de la Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și cercetări realizate în legătură cu prezența țânțarului-tigru în Europa, din 1990 până în 2024.
Creșterea Incidenței Cazurilor
Dacă primele focare au apărut după o perioadă de peste 25 de ani, din 2010, frecvența și amploarea epidemiei de febra denga și chikungunya au crescut semnificativ. În 2024, s-au raportat 304 cazuri de febră denga, depășind cele 275 de cazuri înregistrate în toți ceilalți 15 ani anteriori. Epidemii autohtone au fost consemnate în Italia, Croația, Franța și Spania. Aproape toate cazurile (95%) au fost raportate între lunile iulie și septembrie, iar majoritatea (75%) s-au înregistrat în zone urbane sau semiurbane.
Riscuri în Viitor
În regiunile unde țânțarul-tigru este deja bine stabilit, există riscul ca intervalul dintre epidemii de febra denga sau chikungunya să scadă la un an, din cauza schimbărilor climatice și a mobilității crescânde a populației, conform autorilor studiului. Aceștia observă că regiunile cu cheltuieli medicale pe cap de locuitor mai mari sunt, de asemenea, cele în care s-a evaluat un risc mai mare de epidemie, sugerând o detectare mai bună a cazurilor în aceste zone.
Impactul Temperaturii asupra Epidemiei
Cercetarea a arătat că o creștere cu un grad Celsius a temperaturii estivale poate crește semnificativ riscurile de epidemie. Autorii studiului afirmă că verile cu temperaturi extrem de ridicate amplifică considerabil aceste riscuri. Aceste tendințe sugerează că temperatura rămâne un factor esențial în anticiparea epidemiilor viitoare, în special sub scenarii climatice extreme. Se estimează că, în anii 2060, riscurile epidemiologice ar putea fi de cinci ori mai mari decât în perioada 1990-2024.
Necesitatea Măsurilor de Protecție
Descoperirile studiului subliniază necesitatea dezvoltării unor strategii mai eficiente de protejare a populației împotriva acestor maladii. Este imperativ să fie implementate măsuri de supraveghere pentru cazurile importate și să se stabilească sisteme de alertă.
Limitările Studiului
În ciuda importanței sale, studiul prezintă anumite limitări. Circulația bolilor transmise de țânțari în zone nespecifice ar putea fi subestimată din cauza cazurilor asimptomatice care nu sunt raportate. De asemenea, variațiile strategice de monitorizare între regiunile sau țările diferite pot conduce la o supraestimare a prevalenței acestor boli, în special în Franța, unde rețelele de monitorizare sunt mai extinse și comparate frecvent cu cele din alte țări.
