Rezultatul alegerilor din Austria: FPÖ la putere
Partidul Austriac al Libertății (FPÖ), cunoscut pentru orientarea sa pro-rusă și eurosceptică, a obținut o victorie semnificativă în alegerile din Austria, având un rezultat care ar putea să-i permită să influențeze politicile guvernului de la Viena și situația din centrul și estul Europei. FPÖ a promovat în campania sa sloganul „Opriți nebunia Uniunii Europene” și a militat pentru întărirea controalelor la granițele Austriei. Această evoluție nu oferă perspective îmbucurătoare pentru România și Bulgaria, în ceea ce privește integrarea în spațiul Schengen, deși situația ar putea evolua în funcție de deciziile de nivel înalt, iar Austria ar putea fi nevoită să renunțe la veto-ul actual.
Performanța FPÖ la scrutin
Cu un rezultat aproape de 30% la alegeri, FPÖ se plasează pe primul loc în ierarhia partidelor din Austria. Campania pentru acest scrutin a fost marcată de sloganul „Fortăreața Austria – fortăreața libertății”, evidențiind intentia de a expulza străinii. Românii constituie al doilea grup de rezidenți în Austria, după cei de origine germană, cu estimări oficiale care indică aproximativ 150.000 de persoane. Totuși, numărul total al românilor stabiliți în Austria este mult mai mare, dificultatea constând în faptul că mulți dintre cei care au optat pentru obținerea cetățeniei austriece au fost nevoiți să renunțe la cea română.
Influența FPÖ asupra guvernării
Înainte de alegerile din 29 septembrie 2024, FPÖ a exercitat o presiune considerabilă asupra administrării de la Viena. Deși extrema dreaptă nu se afla la guvernare, retorica acesteia a determinat conservatorii, sub conducerea cancelarului Karl Nehammer, să întârzie admiterea României și Bulgariei în Schengen. Partidul Austriac al Poporului (ÖVP), condus de Nehammer, a înregistrat un rezultat inferior, dar cancelarul a afirmat în campania electorală că nu-l va accepta ca partener de guvernare pe Herbert Kickl, liderul FPÖ.
Convergența între conservatori și extrema dreaptă
Istoricul arată că conservatorii și extrema dreaptă au fost aliați în trecut, formând guverne în 1999 și 2017. Între 1983 și 1986, ei au guvernat în parteneriat cu social-democrații, adaptându-se prin adoptarea unor măsuri mai liberale. În 2024, există diverse posibilități pentru conservatori, iar Nehammer ar putea lua în considerare opțiuni strategice.
Politica dură a lui Nehammer
În încercarea de a conserva puterea, cancelarul austriac a fost nevoit să îndrepte politicile către extremismul de dreapta, pe măsură ce promisiunile FPÖ deveneau din ce în ce mai radicale. Aceste promisiuni includ expulzarea „străinilor neinvitați”, suspendarea dreptului la azil și impunerea de controale stricte la granițe. Astfel de măsuri sugerează o direcție clară către o națiune mai omogenă.
Retorica electorală a FPÖ
În perioada premergătoare alegerilor europene, FPÖ a utilizat un mesaj provocator, cu sloganul „Stop nebuniei UE”, însoțit de imagini sugestive. O campanie recentă a inclus o fotografie manipulată a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care aparent îmbrățișa președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadru distopic, menționând un dezastru pandemii și militarizare.
Îngrijorările austriecilor
Un sondaj realizat de Societatea Austriacă pentru Politică Europeană (OGfE) a scos la iveală că principalele preocupări ale austriecilor cuprind inflația (68%), politica de azil și migrație (59%), reducerea inegalităților economice (57%) și reformarea Uniunii Europene (48%). Aceste teme, la fel ca și succesul electoral al FPÖ, vor influența strategiile partidelor tradiționale, care vor fi obligate să răspundă cerințelor curentului extrem.
Paralelisme cu evoluțiile din Germania
Un fenomen similar se conturează în Germania, unde recentele evoluții politice au generat îngrijorări. Partidul de extremă dreapta a crescut în popularitate, sugerând o tendință care ar putea afecta raporturile în interiorul Uniunii Europene și modul în care statele membre abordează în continuare problemele legate de migrație și integrarea străinilor.
Controalele la frontierele Austriei
Austria a instituit controale riguroase la granițele sale ca reacție la ascensiunea extremiștilor din formațiunea AfD (Alternativa pentru Germania). Acești extremiști au câștigat alegerile în Turingia și au obținut poziții semnificative în Saxonia și Brandenburg. În urma acestor evenimente, guvernul olandez a anunțat intenția de a implementa „cea mai strictă politică de azil de până acum” și a solicitat Bruxelles-ului o excepție în acest sens.
Verificări permanente la frontiere
Primele consecințe ale amplificării extremismului la nivel regional ar putea include instaurarea verificărilor constante la frontierele terestre ale Austriei. Viena a reintrodus controalele la frontiera cu Republica Cehă până la data de 15 octombrie, iar cele cu Slovenia și Ungaria vor fi menținute până la 11 noiembrie. Este posibil ca aceste măsuri să devină o practică obișnuită, conform solicitărilor radicalilor de dreapta. Aceste controale, implementate de diverse state la punctele de trecere a frontierei din UE, ar putea duce la restricționarea pe termen lung a Spațiului de Liberă Circulație.
Impactul asupra Schengen
Susținerea extinsă acordată de austrieci Partidului FPO (Partidul Libertății din Austria) ar putea complica și mai mult situația României și Bulgariei, care rămân blocate în procesul de aderare la Schengen. În special, noul comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, are o viziune conservatoare care ar putea influența desfășurarea negocierilor. De asemenea, Olanda, unde Partidul Libertății (PVV) al liderului extremist Geert Wilders a intrat pentru prima dată la guvernare, ar putea să conteste în continuare integrarea celor două state în Schengen. Cu toate acestea, nu este exclus ca România și Bulgaria să obțină aprobarea necesară, pe fondul blocării treptate a frontierelor din zona Schengen.
Teama de consecințe pentru românii din Austria
Există îngrijorări că o parte a românilor care locuiesc în Austria ar putea suferi repercusiuni dacă FPO ar accesa puterea. Această situație ar putea genera o atmosferă de nesiguranță și discriminare, afectând comunitatea românească din țară.
Regiunea Centrală Europeană și efectul de contagiune
Regiunea Centrală Europeană deja resimte efectele contagiunii ideologice, cu Ungaria, Austria și Slovacia formând un front eurosceptic și suveranist, pro-rus. În România, deși extremiștii continuă să fie sub 15% conform sondajelor, tendințele suveraniste devin din ce în ce mai evidente prin intermediul unor mișcări mai puțin vizibile și asumate, ceea ce le face chiar mai periculoase pe termen lung.
Aceste situații subliniază o schimbare în peisajul politic din Europa Centrală, cu implicații semnificative pentru stabilitatea și integrarea regională, în special pentru statele care aspiră să adere la structuri precum Schengen.
