Testul Salivar pentru Cancerul de Prostată
Un test de salivă a fost dezvoltat de cercetători britanici pentru a identifica riscurile asociate cu cancerul de prostată. Acest test analizează ADN-ul bărbaților, având scopul de a determina cine este predispus să dezvolte această afecțiune.
Prin utilizarea acestui test, cercetătorii pot recomanda biopsii de prostată și scanări RMN, ajutându-i astfel să identifice forme agresive de cancer care ar fi trecut neobservate prin metodele tradiționale.
Cu toate acestea, experții avertizează că testul nu s-a dovedit încă eficace în salvarea vieților și este de părere că mai sunt mulți ani până când astfel de teste vor fi disponibile pe scară largă.
În Marea Britanie, aproximativ 12.000 de bărbați mor anual din cauza cancerului de prostată.
Cresc Cererile pentru Screening
Demandă pentru testarea de rutină a bărbaților sănătoși – denumită screening – a crescut semnificativ, mai ales după anunțul ciclistului olimpic Sir Chris Hoy, care a dezvăluit că se confruntă cu un cancer de prostată avansat.
Screening-ul a fost anterior respins din cauza riscurilor asociate cu testarea convențională, care măsoară nivelurile de antigen specific prostatic (PSA) în sânge, riscantă din punct de vedere al sănătății bărbaților.
Inovațiile Testului de Salivă
Testul de salivă nu detectează semnele cancerului de prostată direct în corp. În schimb, acesta examinează 130 de mutații genetice care ar putea spori riscul de apariție a cancerului.
Studiul a implicat bărbați cu vârste între 55 și 69 de ani, cei din primele 10% scoruri fiind invitați să efectueze teste suplimentare, incluzând biopsii și scanări RMN.
Conform rezultatelor publicate în New England Journal of Medicine:
- Din 745 de bărbați care au primit un scor ridicat, 468 au acceptat să efectueze teste suplimentare.
- 187 dintre aceștia au fost diagnosticați cu cancer de prostată.
- 103 aveau forme de cancer de risc înalt care necesitau tratament, iar 74 dintre aceste cazuri ar fi rămas nediagnosticate prin metodele curente.
După cum afirmă profesorul Ros Eeles de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra, „Iată o oportunitate de a schimba soarta cancerului de prostată”.
„Identificând bărbații cu risc de cancer agresiv, putem oferi teste adecvate și putem evita tratamente inutile pentru cei cu un risc mai scăzut”, a explicat ea.
Experiența Pacienților
Dheeresh Turnbull, 71 de ani din Brighton, a participat la studiu și a aflat că se află în grupa cu cel mai mare risc, neavând istoric familial de cancer de prostată. O examinare ulterioară a confirmat diagnosticul de cancer.
„Am fost extrem de surprins. Nu aș fi fost diagnosticat în acest stadiu dacă nu m-aș fi implicat în studiu”, a declarat Turnbull.
Fratele său a fost, de asemenea, invitat să participe și a fost diagnosticat cu o tumoră agresivă.
„Este incredibil să realizez că, datorită acestui studiu, am salvat două vieți în familia mea”, a mai adăugat el.
Progresul și Provocările
Cu toate acestea, testul nu este încă gata pentru a fi utilizat pe scară largă. Profesorul Dusko Ilic de la King’s College Londra a descris testul ca fiind „promițător”, menționând totuși că a îmbunătățit detectarea cancerului doar modest, în combinație cu alți factori de risc, cum ar fi vârsta, nivelurile PSA și scanările RMN.
De asemenea, el a subliniat că nu există dovezi clare privind impactul acestui test asupra supraviețuirii pacienților, ceea ce semnalează necesitatea unor investigații suplimentare.
Cercetarea a fost realizată predominat pe bărbați de origine europeană, iar specialiștii lucrează pentru a adapta metoda și pentru alte grupuri etnice, având în vedere că bărbații afrodescendenți prezintă un risc mai crescut de cancer de prostată.
Costurile și Viitorul Testului
În plus, există întrebări legate de costurile asociate testului, posibilele efecte adverse și cel mai bun moment pentru a face evaluarea riscurilor. Testul de salivă va face parte din studiul Transform, care explorează cele mai eficiente metode de screening pentru cancerul de prostată în Marea Britanie.
Profesorul Michael Inouye, de la Universitatea din Cambridge, a afirmat că acest studiu ar putea fi văzut în viitor ca un punct de cotitură în utilizarea geneticii pentru evaluarea riscurilor. Cu toate acestea, el a subliniat că sunt necesari pași suplimentari înainte de implementarea clinică a acestor teste.
El a prezis că va mai dura „probabil ani” până când NHS va integra un astfel de test în protocoalele sale de diagnostic.
