Protecția animalelor, o temă de interes public major
Deputatul Gheorghe Petru Pîclișan a transmis recent, într-o postare pe Facebook, că a participat la Animal Summit România, un eveniment dedicat protecției și bunăstării animalelor. Parlamentarul a precizat că, în cadrul discuțiilor, au fost abordate teme de interes general, precum gestionarea câinilor fără stăpân, administrarea adăposturilor pentru animale și rolul esențial al presei în promovarea acestor subiecte în atenția publicului.
„Grija față de animale înseamnă respect față de viață”, a declarat deputatul Gheorghe Petru Pîclișan, subliniind importanța implicării societății și a mass-mediei în susținerea inițiativelor pentru bunăstarea animalelor.
O problemă de amploare națională: câinii fără stăpân
În capitală, un raport realizat de România Insider arăta încă din 2012 că peste 64.700 de câini trăiau pe străzile Bucureștiului, în ciuda eforturilor constante de capturare și sterilizare. Romania Insider
România se confruntă de zeci de ani cu problema câinilor fără stăpân, una dintre cele mai dificile teme sociale și administrative. Potrivit ONG-ului Wild at Heart Foundation, în țara noastră trăiesc peste 600.000 de câini fără stăpân, ceea ce plasează România printre primele locuri din Europa la acest capitol Wild at Heart Foundation
Conform datelor oficiale publicate în 2024, peste 100.000 de câini au fost aduși în adăposturi în România, iar 65.000 au fost adoptați. Este un progres important, dar insuficient în fața dimensiunii fenomenului. Juridice.ro
Din păcate, numărul eutanasierilor rămâne ridicat: peste 26.000 de câini au fost eutanasiați în 2024, conform datelor independente. Cainifarastapan.ro
Adăposturile pentru animale – între suprasolicitare și speranță
Deputatul Pîclișan a evidențiat și necesitatea îmbunătățirii condițiilor din adăposturile pentru animale, unde situația este adesea critică. Conform Ziarului Financiar, în primele șapte luni ale anului 2024, numărul animalelor aduse în adăposturi a crescut cu 25% față de perioada similară din 2023. Totodată, poliția a derulat peste 8.300 de acțiuni de prevenire și control, cu 71% mai multe decât în anul precedent. ZF.ro
Aceste cifre arată că autoritățile locale încep să își asume responsabilitățile, dar problemele rămân: supraaglomerarea adăposturilor, lipsa fondurilor, transparența redusă și deficitul de personal specializat.
Deputatul a subliniat că administrarea corectă a adăposturilor este o prioritate, dar și un test al empatiei sociale. „Adăposturile trebuie să devină centre de reintegrare, nu locuri de suferință”, a afirmat el în cadrul mesei rotunde.
Rolul mass-mediei – De la compasiune la responsabilitate civică
Una dintre ideile principale din intervenția lui Gheorghe Petru Pîclișan a fost rolul crucial al presei în schimbarea percepției publice asupra animalelor. Presa are puterea de a aduce în prim-plan cazurile de abuz, de a promova campanii de sterilizare și adopție, dar și de a atrage atenția asupra corupției sau indiferenței instituționale din domeniul protecției animalelor.
Evenimentul Animal Summit România a pus accent pe colaborarea între politicieni, jurnaliști, ONG-uri și specialiști veterinari. În acest context, presa devine un partener indispensabil: fără vizibilitate publică, temele despre bunăstarea animalelor rămân marginale.
„Trebuie să identificăm acele puncte cheie care transformă aceste subiecte într-un real interes pentru trusturile de presă și pentru societate”, a subliniat deputatul Pîclișan.
Inițiativele media pot contribui și la educația civică: oamenii trebuie să înțeleagă importanța sterilizării, a adopției și a respectului față de animale. Exemplele din alte state europene arată că o campanie mediatică bine susținută poate reduce abandonul și poate dubla rata de adopție în doar câțiva ani.
Cadrul legislativ și implicarea politică
Problema protecției animalelor nu poate fi rezolvată doar prin acțiuni civice. Este nevoie de politici publice coerente, legislație aplicată uniform și o colaborare reală între instituții.
Participarea lui Gheorghe Petru Pîclișan la Animal Summit România reprezintă un semnal pozitiv: parlamentarii trebuie să se implice activ în acest domeniu, nu doar declarativ. România are deja o legislație în materie de protecție a animalelor (Legea nr. 205/2004, completată de Legea nr. 9/2008), însă aplicarea ei este adesea fragmentară.
Deputatul a cerut mai multă transparență și coordonare între autorități, dar și implicarea mass-mediei în monitorizarea cazurilor de abuz sau neglijență. Astfel de evenimente, cum este Animal Summit, pot reprezenta puncte de pornire pentru proiecte legislative concrete și colaborări între instituții.
Educația și implicarea cetățenilor
Fiecare cetățean are un rol esențial. Educația pentru respectul față de animale trebuie începută din școli, iar adulții trebuie să fie încurajați să adopte, să sprijine adăposturile locale și să semnaleze abuzurile.
România are exemple pozitive: în ultimul an, peste 65.000 de animale au fost adoptate datorită campaniilor derulate de ONG-uri și autorități locale. Juridice.ro
Aceste cifre demonstrează că schimbarea mentalităților este posibilă, dacă societatea civilă, presa și autoritățile colaborează constant.
Respectul față de viață începe cu protecția animalelor
Mesajul deputatului Gheorghe Petru Pîclișan, transmis la Animal Summit România, sintetizează o viziune umanistă și responsabilă:
„Grija față de animale înseamnă respect față de viață.”
Într-o lume în care se vorbește mult despre empatie, dar se acționează prea puțin, acest eveniment devine o chemare la fapte. România are potențialul de a deveni un exemplu regional în protecția animalelor, dacă legislația, presa și societatea lucrează împreună.
