Deputata Codruța Maria Corcheș a reacționat public, printr-un mesaj video postat pe rețelele de socializare, după ce în presă au apărut informații potrivit cărora șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, ar fi solicitat o listă cu angajații care au participat la protestele din Piața Victoriei. Parlamentara condamnă ferm această abordare, pe care o consideră incompatibilă cu principiile democratice și cu apartenența României la Uniunea Europeană.
Contextul incidentului
Pe 15 septembrie, mai mulți angajați ai aparatului de lucru al Guvernului au întrerupt programul pentru a protesta spontan în Piața Victoriei. Potrivit relatărilor sindicale, cererea de a identifica și nominaliza participanții ar fi venit din partea Cancelariei Prim-Ministrului. Scopul menționat ar fi fost reținerea sumelor salariale corespunzătoare orelor de protest.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a calificat solicitarea drept „abuzivă” și „la limita infracțiunii”, susținând că o astfel de practică amintește de metode de poliție politică. Liderii sindicali au precizat că protestul a fost spontan, fără organizare formală și fără caracter de grevă, ceea ce înseamnă că legislația muncii nu se aplică în mod direct în acest caz (Adevărul).
Reacția deputatei Codruța Corcheș
În mesajul video, Codruța Corcheș a subliniat că „astfel de metode sunt incompatibile cu valorile unui stat democratic” și a cerut o anchetă transparentă.
„Libertatea de exprimare și dreptul la protest sunt drepturi fundamentale, care nu pot fi supuse hărțuirii sau tentativelor de reducere la tăcere. Angajații nu sunt pioni în jocuri politice, iar Cancelaria nu este feuda nimănui. Cer sancționarea oricăror practici autoritare”, a afirmat deputata.
Aceasta a adăugat că este „inadmisibil ca în 2025 să asistăm la asemenea derapaje”, subliniind că administrația publică trebuie să promoveze dialogul și respectul, nu frica.
Poziția sindicatelor
Sindicatul a anunțat că nu va furniza lista solicitată și că va lua în calcul sesizarea instituțiilor competente, inclusiv Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Avocatul Poporului. „Nu acceptăm ca angajații să fie intimidați pentru că și-au exprimat liber opinia”, au precizat reprezentanții SAALG (Digi24).
Reacții din mediul politic
Incidentul a generat reacții și din partea opoziției, care solicită explicații oficiale din partea premierului Ilie Bolojan și clarificarea rolului jucat de Cancelaria Prim-Ministrului. Potrivit Antena 3 CNN, se discută inclusiv de posibilitatea reținerii salariale, lucru pe care sindicatul îl consideră „ilegal și abuziv”.
Implicații pentru statul de drept
Specialiști în drept constituțional atrag atenția că orice formă de colectare a listelor de participanți la proteste poate fi interpretată ca o formă de supraveghere și intimidare. În plus, România, ca stat membru UE, are obligația de a garanta drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și dreptul la protest.
Ce urmează?
Deocamdată, Cancelaria Prim-Ministrului nu a oferit un punct de vedere oficial privind aceste acuzații. Sindicatul a anunțat că va continua să monitorizeze situația și să apere drepturile angajaților. Deputata Codruța Corcheș a declarat că va solicita în Parlament explicații oficiale și că va insista pentru sancționarea celor vinovați, dacă se confirmă faptele.
Întrebări serioase
Cazul „listelor negre” ridică întrebări serioase despre modul în care instituțiile statului gestionează relația cu angajații și despre respectarea libertăților fundamentale. Solicitarea unei liste cu protestatari, dacă se confirmă, poate submina încrederea în administrație și poate fi considerată un derapaj periculos de la normele democratice.
