Deputata Codruța Maria Corcheș cere reglementarea aplicațiilor AI religioase: „Riscăm o formă modernă de rătăcire spirituală”
Doamna deputat Codruța Maria Corcheș trage un serios semnal de alarmă în privința noilor aplicații bazate pe inteligență artificială (AI) care permit simularea interacțiunilor religioase, precum dialoguri cu „Dumnezeu” sau interpretarea automată a textelor sacre. Într-un comunicat de presă transmis recent, parlamentara a denunțat aceste practici drept abuzive, periculoase și lipsite de bază morală, solicitând intervenția autorităților și elaborarea unei legislații clare care să protejeze cetățenii de astfel de experimente tehnologice.
Aplicațiile AI religioase – un pericol ascuns sub masca „digitalizării spiritualității”
În ultimii ani, progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale au dus la apariția unor aplicații precum ChatwithGodsau Bible Chat, programe care permit utilizatorilor să „discute” cu divinitatea sau să ceară interpretări ale textelor biblice. Deși la prima vedere aceste instrumente pot părea nevinovate – oferind consolare, sfaturi morale sau planuri de lectură religioasă – în realitate, spune Corcheș, ele pot crea o dependență emoțională profundă și pot genera confuzie între realitate și simulare.
„Aceste aplicații operează cu algoritmi, nu cu inspirație divină. Ele oferă răspunsuri care pot părea empatice și autoritare, dar în esență sunt simple procesări statistice ale textelor sacre. Este un pericol să confundăm un produs digital cu o sursă spirituală autentică”, afirmă deputata Codruța Maria Corcheș.
Riscuri psihologice și sociale majore
Potrivit declarației sale, aplicațiile religioase bazate pe AI pot produce efecte grave asupra sănătății mentale, mai ales la persoanele vulnerabile. Unele dintre acestea, aflate în momente de criză sau izolare, pot ajunge să creadă că răspunsurile generate de sistem sunt mesaje autentice de la divinitate. Fenomenul, pe care specialiștii îl numesc „psihoză AI”, riscă să afecteze discernământul și echilibrul emoțional al utilizatorilor.
Mai mult, deputata atrage atenția asupra riscurilor legate de protecția datelor personale. „Conversațiile intime despre credință, păcate sau dileme morale sunt colectate și procesate de servere comerciale. Nimeni nu poate garanta că aceste date nu vor fi exploatate ulterior în scopuri publicitare sau manipulative”, avertizează Corcheș.
Într-un context social în care credința și valorile creștine reprezintă o parte fundamentală a identității românești, apariția unor astfel de aplicații ar putea duce la erodarea încrederii în Biserică și la înlocuirea spiritualității autentice cu o formă superficială de „consiliere digitală”.
Manipularea credinței și pericolul rătăcirii morale
Deputata subliniază că, dincolo de dimensiunea tehnologică, problema acestor aplicații este una profund morală și teologică. Simularea unei conversații cu Dumnezeu, spune ea, poate fi interpretată ca o formă de hulă împotriva Duhului Sfânt, citând avertismentul din Evanghelia după Matei 12:31.
„Nu vorbim doar despre o chestiune de credință, ci despre o amenințare directă la adresa echilibrului moral și psihologic al oamenilor. Când o aplicație îți spune cum să trăiești, cum să te rogi sau cum să-ți înțelegi păcatele, înlocuind preotul, duhovnicul sau Biblia însăși, atunci avem o problemă de siguranță spirituală și socială”, afirmă parlamentara.
România, fără reguli clare privind AI-ul religios
La nivel european, Comisia Europeană a emis directive privind inteligența artificială etică, solicitând evaluări de risc pentru aplicațiile care pot influența valori, credințe sau comportamente umane. În România, însă, cadrul legislativ privind astfel de aplicații este încă inexistent sau fragmentar.
Corcheș consideră că această lipsă de reglementare trebuie urgent corectată:
„Solicit Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării să inițieze o analiză completă a acestor aplicații și să propună măsuri legislative care să interzică simularea interacțiunilor divine. Trebuie să protejăm cetățenii de abuzuri și să susținem o digitalizare responsabilă, care respectă valorile noastre culturale și religioase.”
Ea a anunțat, totodată, că va sprijini inițiative parlamentare în această direcție și va propune consultări publice cu reprezentanții cultelor, psihologi, experți IT și organizații civice pentru stabilirea unor standarde etice clare.
Inteligența artificială între progres și profanare
Cazul aplicațiilor religioase este doar o parte a unei probleme mai ample privind impactul AI asupra umanității. În timp ce tehnologia promite soluții inovatoare pentru educație, sănătate sau administrație, utilizarea sa necontrolată în domenii sensibile – cum ar fi religia, psihologia sau relațiile interpersonale – poate avea efecte imprevizibile.
„Inteligența artificială nu trebuie să devină o nouă formă de idolatrie. Nu putem permite ca algoritmii să înlocuiască rugăciunea, conștiința sau legătura omului cu divinitatea”, subliniază Corcheș.
Specialiștii în etică digitală confirmă această îngrijorare. În SUA și Asia, au fost deja raportate cazuri de persoane care au dezvoltat dependență emoțională față de chatboți religioși, mergând până la a-și schimba convingerile sau comportamentul în funcție de „sfaturile” primite.
Apel la responsabilitate digitală și spirituală
Deputata Codruța Maria Corcheș încheie comunicatul său cu un apel ferm către societate:
„Trebuie să învățăm să folosim tehnologia fără a-i ceda sufletul nostru. Educația digitală trebuie completată de educație morală. Doar așa vom reuși să ne păstrăm echilibrul într-o lume tot mai dominată de algoritmi.”
Ea invită societatea civilă, mediul academic și reprezentanții cultelor religioase să participe la un dialog deschis despre limitele acceptabile ale tehnologiei în sfera credinței, pentru a preveni abuzurile și pentru a apăra valorile spirituale ale poporului român.
Necesitatea de a proteja spiritualitatea umană de tentația artificialului
Prin intervenția sa, deputata Codruța Maria Corcheș aduce în atenția publică o temă crucială pentru viitorul societății digitale: necesitatea de a proteja spiritualitatea umană de tentația artificialului. Într-o epocă în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, avertismentul său nu este doar o poziție morală, ci și o chemare la responsabilitate colectivă.
România are șansa să fie un model de echilibru între inovație și etică, între progres și credință – dar doar dacă, așa cum afirmă deputata Corcheș, „nu vom permite ca vocea digitală să înlocuiască vocea conștiinței”.
