Statisticile depresiei post-partum în România
Aproape una din zece femei resimte simptome severe de depresie pe parcursul perioadei postnatale, iar în jur de una din o mie dezvoltă o afecțiune gravă numită psihoză post-partum, conform informațiilor oferite de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) cu ocazia organizării ‘Săptămânii conștientizării depresiei post-partum’. Acești specialiști subliniază că nu toate mamele afectate sunt diagnosticate corespunzător, estimându-se că aproape 50% dintre femeile cu depresie post-partum nu beneficiază de îngrijiri medicale adecvate.
Riscurile pe termen lung ale depresiei post-partum
Studii recente sugerează că, în unele cazuri, riscul de depresie post-partum poate atinge maximul la patru ani după nașterea copilului, ceea ce evidențiază necesitatea unei monitorizări de lungă durată în cazul mamelor. O analiză globală efectuată în 2021 a relevat faptul că 17,22% dintre femeile din întreaga lume se confruntă cu depresie post-partum. De asemenea, în timpul pandemiei de COVID-19, prevalența a crescut semnificativ, ajungând la 34%. În România, o cercetare realizată între martie-aprilie 2020 și august-septembrie 2021 a indicat o prevalență de 18,8%. Spre deosebire de țările în dezvoltare, unde una din 3-5 femei însărcinate se confruntă cu probleme mintale legate de sarcină, în țările dezvoltate procentul este de aproximativ o femeie din zece.
Mesajul campaniei de conștientizare
Sloganul Săptămânii conștientizării depresiei post-partum din acest an este: „Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”. Scopul campaniei este de a îmbunătăți nivelul de informare și conștientizare în rândul gravidelor și mamelor, asupra problemelor legate de depresia post-partum. Această tulburare afectivă are un impact semnificativ, nu doar asupra mamei, ci și asupra copilului și întregii familii.
Instituirea Săptămânii conștientizării depresiei post-partum
În România, a fost implementată din 2024 Săptămâna conștientizării depresiei post-partum, ce se va celebra anual cu o săptămână înainte de 1 octombrie, data în care se marchează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei. Programul are rolul de a preveni, identifica și gestiona tulburările de sănătate mintală perinatală și postnatală, prin desfășurarea de campanii educative pentru populație și promovarea celor mai bune practici pentru creșterea conștientizării și mobilizarea comunităților în construirea propriilor strategii de sprijin.
Definirea depresiei post-partum
Conform specialiștilor, depresia post-partum (PPD) include o serie de modificări fizice, emoționale și comportamentale ce apar la unele femei după naștere. PPD se poate manifesta la două până la opt săptămâni după naștere, dar există cazuri unde debutul poate fi observat până la un an după venirea pe lume a copilului. Diagnosticul acestei afecțiuni se bazează atât pe perioada de timp dintre naștere și debut, cât și pe severitatea simptomelor.
Factori de risc și diagnosticul depresiei post-partum
Factorii de risc pentru dezvoltarea depresiei post-partum sunt variabili și includ aspecte psihosociale, biologice și genetice. Experiențele traumatizante din copilărie și caracterele individuale ale mamei joacă un rol important în apariția simptomelor depresive. Procesul de diagnosticare necesită identificarea persoanelor cu risc prin screening, redirecționarea acestora către servicii specializate și monitorizarea evoluției și tratamentului. Evoluția depresiei post-partum variază în funcție de diverși factori biopsihosociali implicați. Comportamentele modificate pe care le pot manifesta copiii ale căror mame suferă de depresie post-partum contribuie la un ciclu vicios ce trebuie abordat cu seriozitate.
Depresia Post-Partum: O Problemă Serioasă
Depresia post-partum reprezintă o afecțiune gravă care poate afecta multe femei după nașterea unui copil. Specialiștii afirmă că predispoziția la această patologie este ridicată în rândul celor care au mai suferit de depresie în trecut. Aceasta sugerează o legătură între antecedentele medicale și riscurile raportate, ceea ce face necesară o atenție sporită în condițiile în care femeile trec prin transformări semnificative după naștere.
Simptomele Depresiei Post-Partum
Semnele depresiei post-partum sunt adesea asemănătoare celor întâlnite în cazul depresiei clasice. Printre acestea se numără sentimentele de tristețe persistentă, lipsa de bucurie în activitățile care altădată aduceau plăcere, oboseala extremă și pierderea energiei. De asemenea, femeile raportate pot experimenta dificultăți în concentrare, scăderea stimei de sine și a încrederii în propria persoană, precum și tulburări de somn, chiar și atunci când copilul doarme. De asemenea, este posibil să apară modificări ale apetitului, o detașare față de copil sau partener, precum și gânduri de autovătămare sau de a dăuna altora. Recunoașterea acestor semne de către cei din jur este esențială pentru a încuraja femeile afectate să solicite ajutorul necesar din partea unor specialiști.
Importanța Psihoeducației
Psihoeducația joacă un rol crucial în prevenirea depresiei post-partum. Aceasta este o abordare care îndemnă la dezvoltarea unor strategii pozitive de adaptare, gestionarea stresului și construirea rețelelor de susținere. Prin învățarea și înțelegerea conceptelor legate de sănătatea mintală și bunăstare, femeile pot fi mai bine pregătite să facă față provocărilor ce vin odată cu maternitatea. Asigurarea unui sistem de sprijin acasă este vitală, fiind necesară implicarea partenerului, a prietenilor și familie în acest proces. Acest tip de asistență poate ajuta la menținerea sănătății mintale a femeii.
Factori de Risc pentru Depresia Post-Partum
Există diverse categorii de femei care pot fi considerate la risc de a dezvolta depresie post-partum. Printre aceștia se numără persoanele cu antecedente personale sau familiale de depresie, cele cu venituri reduse, cele care se confruntă cu violență în relația de cuplu sau care se află în situații de viață stresante. O sarcină nedorită poate de asemenea să contribuie la creșterea riscurilor asociate. Este esențial ca aceste femei să fie conștiente de opțiunile de intervenție disponibile, pentru a putea preveni sau trata eficient depresia.
Intervenții Eficiente pentru Prevenirea Depresiei
Intervențiile de consiliere sunt esențiale în sprijinul femeilor aflate la risc. Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală s-au dovedit a fi metode eficiente pentru prevenirea depresiei post-partum sau perinatale. Aceste forme de terapie se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor negative, ajutând femeile să găsească strategii constructive de a face față situațiilor dificile. În acest mod, se poate reduce impactul depresiei asupra sănătății mintale și fizice a mamei și, implicit, asupra relației cu copilul și partenerul.
Concluzie despre Necesitatea Asistenței Medicale
În concluzie, depresia post-partum este o problemă serioasă care necesită atenție. Este esențial ca femeile să fie conștiente de simptomele acestei afecțiuni și să recunoască necesitatea de a solicita ajutor și sprijin medical. Societatea în ansamblu ar trebui să fi mai bine educată despre importanța sănătății mintale în perioada post-natală și despre cum pot fi sprijinite mamele în această etapă crucială a vieții lor. Din păcate, stigma asociată cu problematica sănătății mintale continuă să existe, dar este un pas vital în combaterea acesteia să discutăm deschis despre dificultățile pe care le poate întâmpina o femeie după naștere.
