Alimentația și sănătatea cardiovasculară
O alimentație adaptată ritmului natural al organismului ar putea reprezenta o soluție promițătoare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Un studiu clinic recent furnizează dovezi că nu doar tipul de alimente consumate, ci și momentele în care acestea sunt consumate, sunt esențiale. Deosebit de important pentru persoanele angajate în ture de noapte, menținerea unui program culinar limitat la orele de zi ar putea reduce considerabil riscurile provocate de disruptionul ritmului biologic.
Studiul recent și concluziile sale
Conform unei cercetări efectuate de specialiști de la Mass General Brigham și publicată în revista Nature Communications, alimentația pe parcursul zilei poate oferi protecție cardiovasculară chiar și pentru cei care lucrează în ture de noapte. Studiul subliniază importanța alimentației în raport cu sănătatea cardiovasculară, afirmând că acesta are un impact mai semnificativ decât somnul, în contextul tulburărilor cauzate de discrepanța dintre ritmul biologic intern și activitățile zilnice.
Riscurile muncii de noapte
Numeroase studii anterioare au demonstrat că munca în ture de noapte este asociată cu o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv pentru inimă. Noul studiu sugerează totuși că limitarea meselor la anumite intervale orare în timpul zilei ar putea oferi o barieră de protecție împotriva efectelor negative ce decurg din muncă în schimburi.
Studiile anterioare ale cercetătorului principal
Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină și director al Programului de Cronobiologie Medicală din cadrul spitalului Brigham and Women, a condus studii care evidențiază impactul perturbării ritmului circadian asupra sănătății cardiovasculare. Noul studiu, dedicat identificării strategiilor de reducere a acestor riscuri, sugerează că o alimentație bine sincronizată poate contribui la diminuarea riscurilor de afecțiuni cronice.
Sincronizarea meselor cu ceasul biologic
Rezultatele studiilor pe animale au indicat faptul că corelarea meselor cu ceasul biologic intern ar putea diminua riscurile de sănătate asociate muncii de noapte. Acest fapt a condus cercetătorii să verifice această ipoteză în rândul oamenilor.
Protocolul de studiu
În cadrul acestui studiu, 20 de participanți tineri și sănătoși au fost incluși într-un protocol clinic de două săptămâni, desfășurându-se în condiții controlate, fără acces la feronerie, ceasuri sau dispozitive electronice. Obiectivul a fost de a investiga modul în care dereglarea ritmului circadian afectează funcțiile organismului, comparând valorile măsurării înainte și după simularea muncii nocturne.
Detalii ale studiului
Participanții au avut obligația de a urma un protocol denumit „rutină constantă”, ce izolează efectele ritmurilor circadiene de influențele externe și comportamente. Aceștia au fost ținuți treji timp de 32 de ore într-un mediu cu lumină difuză, menținând aceeași postură corporală și consumând gustări identice la ore regulate. Apoi, participanții au trecut printr-o simulare a muncii în ture, fiind împărțiți în două grupuri: unul ce consuma alimente atât ziua, cât și noaptea și altul ce mânca exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au avut același program de somn, diferențele observe putând fi astfel atribuite momentului meselor, fără a influența orele de odihnă.
Analiza rezultatelor
Cercetătorii au evaluat efectul alimentației asupra markerilor de risc cardiovascular după muncă de noapte, cum ar fi activitatea sistemului nervos autonom și nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1), un marker asociat cu riscul crescut de tromboze.
Concluzia și importanța studiului
Acest studiu stabilește o legătură importantă între alimentație, programul de muncă și sănătatea cardiovasculară, sugerând că o abordare alimentară corelată cu ritmul biologic ar putea fi o strategie viabilă pentru îmbunătățirea sănătății la persoanele care lucrează în ture de noapte. Prin urmare, adoptarea unor obiceiuri alimentare corespunzătoare poate avea un impact major asupra bunăstării generale și prevenirii bolilor cronice în rândul acestora. Studiul oferă astfel un ghid potențial pentru practici alimentare ce pot sprijini o viață sănătoasă.
Creșterea markerilor de stres după alimentația nocturnă
Studii recente sugerează că alimentația nocturnă poate influența sănătatea, având ca rezultat creșterea markerilor de stres în organism, precum glicemia și tensiunea arterială.
Rezultatele studiului asupra alimentației diurne versus nocturne
Expunerea la un program de alimentație care include mese atât ziua, cât și noaptea, a determinat o creștere a acestor markeri de stres, contrastând cu un grup ce a consumat hrană exclusiv în timpul zilei. Această diferență nu s-a datorat diversității alimentelor ingerate sau cantităților consumate, ci a fost influențată în mod exclusiv de intervalele orare în care participanții au mâncat.
Limitările cercetării: eșantion mic și durată scurtă
Una dintre limitările semnificative ale studiului este dimensiunea mică a eșantionului, o caracteristică frecvent întâlnită în astfel de studii de detaliu. De asemenea, perioada de observație a fost de doar două săptămâni, insuficientă pentru evaluarea impactului cronic al obiceiurilor alimentare. Această limitare poate influența generalizarea rezultatelor obținute la populația mai largă.
Controlul variabilelor în cadrul studiului
Un aspect pozitiv al studiului a fost controlul riguros al variabilelor, inclusiv somnul, dieta, expunerea la lumină, postura corporală și activitatea fizică. Acest control a fost esențial pentru a asigura validitatea rezultatelor. Sarah Chellappa, profesor la Universitatea din Southampton și autor principal al cercetării, a afirmat că fiecare factor care ar fi putut influența rezultatele a fost monitorizat, ceea ce întărește concluzia asupra impactului alimentației nocturne.
Implicațiile potențiale ale rezultatelor studiului
Deși se impun cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin efectele pe termen lung ale consumului de alimente în timpul zilei comparativ cu consumul pe parcursul nopții, rezultatele actuale sunt promițătoare. Interzicerea meselor în timpul nopții s-ar putea dovedi benefică pentru persoanele care lucrează în ture, cei care suferă de insomnie sau alte tulburări ale somnului, precum și pentru cei care au programe de somn neregulate sau călătoresc frecvent între fusuri orare diferite.
