Candidaturile pentru Prim-Ministru
Candidatul AUR, George Simion, își declară sprijinul pentru Călin Georgescu în funcția de prim-ministru. Acesta a avertizat că, în lipsa unei astfel de numiri, va solicita alegeri anticipate. Nicușor Dan, un candidat independent, preferă ca Ilie Bolojan să conducă Guvernul, deși Partidul Național Liberal, care îl susține, are o reprezentare parlamentară de doar 14%, fiind al treilea ca forță. În privința politicii externe, George Simion și-a exprimat admiratia față de fostul președinte american Donald Trump, felicitându-l pentru decizia de a menține vizele pentru cetățenii români. În contrast, Nicușor Dan este perceput ca un politician devotat proiectului european, având legături strânse cu Franța.
Atitudini față de conflictul din Ucraina
Referitor la războiul din Ucraina, amândoi candidații condamnă invazia Rusiei. Totuși, pozițiile lor diferă: George Simion refuză să mai sprijine militar Ucraina și a solicitat despăgubiri pentru ajutoarele oferite în ultimii trei ani. Pe de altă parte, Nicușor Dan consideră că sprijinul pentru Ucraina este esențial pentru a menține Rusia departe de granițele României, conform știrilor.
Modificări în Justiție
În domeniul justiției, George Simion și Nicușor Dan doresc amândoi schimbarea procurorilor-șefi, însă motivațiile lor sunt diferite. Candidatul AUR consideră că ancheta penală în care este implicat Călin Georgescu are un caracter politic. În contrast, Nicușor Dan le reproșează șefilor de Parchete lipsa de acțiune în combaterea corupției majore. George Simion militează, de asemenea, pentru reînființarea Secției Speciale pentru magistrați, un proiect inițiat de Liviu Dragnea.
Promisiuni fiscale
Ambii candidați promit că nu vor crește impozitele, cu Nicușor Dan chiar prezentând o declarație scrisă prin care se angajează că nu va majora TVA-ul.
Propunerea de premier
După căderea Guvernului Ciolacu, George Simion a anunțat că îl va numi pe Călin Georgescu la conducerea Executivului. Georgescu se confruntă cu acuzații penale legate de „acțiuni împotriva ordinii constituționale”, fiind acuzat de încercarea de destabilizare a țării după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie. Deși a ocupat prima poziție la scrutinul prezidențial, Curtea Constituțională a anulat procesul electoral din cauza intervențiilor externe. De asemenea, candidatura sa pentru Cartea lui Cotroceni a fost respinsă.
Posibilitatea obținerii majorității
Chiar dacă este cercetat penal, Călin Georgescu poate fi numit prim-ministru conform legislației. Interpelat pe această temă, George Simion a declarat că își dorește o majoritate parlamentară în jurul partidelor AUR și POT, care l-au sprijinit în competiția pentru Cotroceni. Totuși, voturile acestor formațiuni sunt insuficiente pentru formarea unui guvern. Germenii suveraniști necesită, așadar, sprijin din partea partidelor pro-europene.
Scenariile politice
PNL, USR și UDMR s-au delimitat de George Simion, ceea ce face ca un eventual guvern condus de Călin Georgescu să depindă aproape exclusiv de voturile PSD. Există posibilitatea ca programul lui Georgescu să fie respins de Parlament, ceea ce ar putea conduce la alegeri anticipate, un scenariu dorit de AUR.
Impactul unei victorii
În cazul în care Simion va câștiga alegerile prezidențiale, popularitatea AUR ar putea crește, ceea ce le-ar oferi șanse mari la alegerile parlamentare anticipate. În acest context, șansele lui Călin Georgescu de a accede la conducerea Guvernului s-ar îmbunătăți semnificativ.
Alternativa Marius Lulea
Dacă George Simion nu va reuși să-l instaleze pe Călin Georgescu în funcția de premier, se discută despre Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR, ca posibil succesor. Într-o dezbatere televizată, Lulea a făcut aprecieri favorabile fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu, ceea ce a suscitat controverse.
Concluzie
Aceste evenimente subliniază o perioadă tumultoasă în politica românească, cu numeroase întrebări și incertitudini legate de viitorul guvernului și al candidaților.
Comentariile lui Marius Lulea
Marius Lulea a răspuns unui critic al regimului comunist afirmând că „milioane de apartamente, sute de hidrocentrale” au fost realizate sub acest regim, susținând că acestea au avut un impact pozitiv asupra țării.
Cariera politică a lui George Simion
Înainte de a se implica în politică, George Simion a lucrat pentru companiile de construcții conduse de Marius Lulea.
Discuții la Realitatea TV
La emisiunea de vineri seara de la Realitatea TV, Călin Georgescu și George Simion au abordat și tema numirii lui Georgescu în fruntea Guvernului.
Declarația lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a spus: „Până la restabilirea ordinii constituționale, îmi asum public pozițiile de președinte și prim-ministru, iar acest tandem va funcționa pentru prima dată în 35 de ani, esențial pentru bunăstarea poporului român.”
Preferințele lui Nicușor Dan
Nicușor Dan, candidatul independent, a exprimat dorința ca Ilie Bolojan să devină prim-ministru, dar, similar cu George Simion, are nevoie de voturile PSD pentru a susține o numire favorabilă.
Prudența lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a afirmat: „Mi-aș dori foarte tare ca Ilie Bolojan să fie prim-ministru, dar nu vreau să promit sau să forțez această numire.” Aceasta se datorează faptului că PNL deține doar 14% din Parlament, fiind al treilea partid după PSD și AUR.
Formarea unei noi coaliții
Pentru numirea lui Ilie Bolojan, este necesară formarea unei noi coaliții pro-europene, incluzând PSD, PNL, UDMR și USR, având în vedere că PSD este cel mai mare partid din actuala coaliție de guvernare.
Perspectivele votului PSD
Nicușor Dan a sugerat că există o șansă ca PSD să susțină un Guvern Bolojan. El consideră că celelalte trei partide din coaliția actuală au mai multe mandate decât PSD și, prin urmare, pot propune un prim-ministru la Palatul Victoria.
Scenariile politice în discuție
Un alt posibil scenariu este ca PSD să accepte crearea unui nou guvern pro-european și apoi să se retragă în opoziție. Totuși, Ilie Bolojan nu preferă un guvern minoritar, dorind o majoritate solidă pentru a aplica reforme în sistemul public.
Răspunsul lui Ilie Bolojan privind funcția de prim-ministru
Întrebat de Europa Liberă despre asumarea funcției de prim-ministru, Ilie Bolojan a spus: „Îmi asum, ca reprezentant al PNL, să particip serios la discuții. Nu sunt un om care să fac marketing electoral.”
Critica lui Bolojan la adresa lui George Simion
Referința lui Ilie Bolojan a fost către George Simion, care a numit promisiunea de a oferi case la 35.000 de euro „forma noastră de marketing”.
Preferințele electorale ale lui Nicușor Dan
În contrast cu George Simion, Nicușor Dan a afirmat că nu dorește alegeri parlamentare anticipate, considerând că acestea ar agrava instabilitatea politică existentă.
Aprecierea lui George Simion pentru Donald Trump
Pe plan internațional, George Simion s-a declarat un admirator al președintelui SUA, Donald Trump, și al abordării MAGA (Make America Great Again).
Prezența lui George Simion la ceremonia de învestire
La începutul anului, liderul AUR a participat la Washington la ceremoniile de învestire a președintelui SUA. Într-o discuție la Euronews, el a promis o „aliniere perfectă” cu politica administrației Trump.
Impactul deciziilor Administrației Trump asupra României
Simion a mulțumit Administrației Trump pentru decizia de a exclude România din programul Visa Waiver, subliniind că aceasta a afectat mulți români care au cumpărat deja bilete de avion, având încredere că vizele vor fi ridicate din 1 aprilie.
Scrisoarea foștilor ambasadori
Pe de altă parte, șapte foști ambasadori ai Statelor Unite în România au semnat o scrisoare comună, subliniind, fără a menționa un candidat, că Rusia își intensifică acțiunile și că apartenența României la Uniunea Europeană, împreună cu alianța cu Statele Unite, sunt esențiale.
George Simion și Interdicțiile Internaționale
În cazul în care George Simion va ajunge la Cotroceni, acesta va deveni primul președinte din istoria României care se va confrunta cu interdicții în două țări vecine: Ucraina și Republica Moldova.
Contestația împotriva Interdicțiilor
Într-un interviu acordat News.ro, Simion a afirmat că, o dată ales în funcția de președinte, cele două state i-ar putea ridica restricțiile de acces. De asemenea, el a atacat în instanță, la Chișinău, decizia Guvernului de a-i interzice intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, iar termenul de judecată este stabilit pentru 19 mai, ziua imediat următoare alegerilor prezidențiale din România.
Prioritățile Relațiilor Externe
George Simion a declarat că este în interesul Ucrainei și Republicii Moldova ca președintele României să aibă relații pozitive cu aceste țări. El a exprimat intenția de a vizita Chisinau și Cernăuți, afirmând că prima sa vizită va fi la Chișinău.
Rolul în Politica Europeană
Pe arena europeană, Simion îndeplinește funcția de vicepreședinte al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), un grup politic care este condus, din umbră, de premierul Italiei, Giorgia Meloni, apropiată de Donald Trump.
Critici la Adresa Președintelui Franței
În cursul campaniei, George Simion a acordat un interviu pentru CNews, o televiziune asociată cu partidele de extremă dreaptă. Aici, el l-a acuzat pe președintele Emmanuel Macron de „tendințe dictatoriale” și a făcut o comparație controversată între Franța și Iran. Moderatorii emisiunii au replicat că în Franța încă se poate critica președintele fără a fi supus repercusiunilor din partea poliției.
Percepția Externă a lui Nicușor Dan
Nicuşor Dan, contracandidatul lui Simion, este văzut ca un lider pro-european și are relații strânse cu Franța, un pilon important al Uniunii Europene. Acesta a studiat matematică la Paris, unde a obținut un doctorat la Universitatea Sorbona.
Distincția Față de George Simion
Spre deosebire de Simion, Nicuşor Dan nu a exprimat admirație pentru Donald Trump, însă a subliniat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite, menționând continuitatea acestuia din vremea lui Emil Constantinescu.
Politica Externă a României
Nicuşor Dan a afirmat că România trebuie să-și ajusteze întreaga politică externă pentru a menține coerența în cadrul politicii transatlantice, subliniind că, deși pot apărea obstacole, nu ar trebui să existe o alegere între SUA și Uniunea Europeană.
Critica la Adresa Deciziilor Controversate
Pe de altă parte, Nicuşor Dan l-a criticat pe Simion pentru felul în care s-a bucurat de menținerea vizelor pentru români de către Administrația Trump, considerând că aceasta este o poziție inacceptabilă pentru un candidat la conducerea României.
Programul Visa Waiver și Implicațiile Sale
În ianuarie, Administrația Biden a anunțat că România va fi inclusă în programul Visa Waiver din 1 aprilie 2025. Însă, la sfârșitul lunii martie, Administrația Trump a suspendat această decizie, ceea ce înseamnă că românii continuă să aibă nevoie de vize pentru a călători în SUA.
Prima Vizită Externă a Președintelui
Interrogat despre prima sa vizită externă ca președinte, Nicuşor Dan a menționat posibile destinații precum Chișinău, Bruxelles sau Washington.
Sprijin Internațional pentru Nicușor Dan
În timp ce George Simion este interzis în Republica Moldova, Nicușor Dan se bucură de susținerea președintelui Maia Sandu. Dar, chiar și cu o orientare pro-UE, Dan a pledat pentru un rol mai semnificativ al României în Bruxelles.
Convorbirea cu Președintele Macron
Recent, Nicola Dan a avut o conversație video cu președintele Macron, care a evidențiat importanța continuării parcursului românesc european. Nicușor Dan a susținut necesitatea extinderii și consolidării relațiilor dintre Franța și România.
Direcția României în Europa
Nicușor Dan a subliniat că, în ciuda provocărilor, direcția României trebuie să fie clar orientată spre Europa, promovând o integrare mai profundă în structurile europene.
JUSTIŢIE
Preşedintele României are autoritatea constituţională de a numi procurorul general, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cele mai importante funcţii din sistemul de justiţie. Proiectele de numire sunt formulate de către ministrul Justiţiei, însă preşedintele are un cuvânt decisiv, în special când guvernul este favorabil acestei direcţii.
Într-un interviu acordat News.ro, George Simion a solicitat demisia procurorului general al României, Alex Florenţa, argumentând că dosarul în care Călin Georgescu este investigat pentru răsturnarea ordinii constituţionale are caracter politic.
„Îi cer demisia. Consider că este un gest de bun-simţ să facă acest lucru în prima zi de mandat, după ce românii s-au exprimat clar şi să ne asigurăm de prezenţa unor oameni integri, nu a celor care instrumentează dosare politice”, a declarat George Simion.
Procurorul general Alex Florenţa a fost numit de preşedintele Klaus Iohannis în martie 2023, având un mandat de trei ani, ceea ce înseamnă că îi mai rămân 10 luni. Totuşi, procurorii-şefi pot fi revocaţi din funcţie de către ministrul Justiţiei, cu aprobarea preşedintelui.
Există un precedent notabil; Laura Codruţa Kovesi a fost demisă din funcţia de şef al DNA în 2018, de către ministrul Justiţiei Tudorel Toader, în contextul politic actual. Preşedintele Iohannis a fost constrâns de Curtea Constituţională să accepte această decizie.
De asemenea, Nicuşor Dan a criticat activitatea Parchetului General, la fel şi pe cea a şefului DNA, Marius Voineag, care a fost de asemenea numit de Klaus Iohannis.
„Parchetele nu investighează colosale cazuri de corupţie”, a afirmat primarul general într-un interviu pentru News.ro.
Întrebat dacă va înlocui imediat procurorul general şi pe şeful DNA, Nicuşor Dan a răspuns: „Nu, consider că îşi pot continua activitatea până în primăvara anului viitor, timp suficient pentru a evalua întregul sistem de justiţie, atât penal, cât şi civil”.
Primarul general s-a angajat, de asemenea, să combata întârzierile din instanţe, mai exact perioadele îndelungate de aşteptare pentru o decizie finală, atât în instanţele civile, cât şi în cele penale.
PROPUNERI ÎN JUSTIŢIE
Pe de altă parte, George Simion a sugerat reînfiinţarea secţiei speciale pentru magistraţi, o măsură implementată de PSD sub conducerea lui Liviu Dragnea.
DNA a avut, conform legii, dreptul de a investiga faptele de corupţie comise de magistraţi din 2002, anul înfiinţării sale, până în 2018, când majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament a creat o Secţie Specială în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, competenţa de a investiga magistraţi a fost transferată de la DNA la nou-înfiinţata Secţie Specială, o decizie care a fost influenţată de liderul PSD de la acea dată, Liviu Dragnea, care dorea să evite o condamnare penală.
Infiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor a generat critici din partea mai multor asociaţii profesionale din Justiţie, dar şi din partea instituţiilor europene. După ce PSD a pierdut puterea în toamna anului 2019, guvernele successive s-au angajat să desfiinţeze „creaţia” lui Liviu Dragnea.
Secţia Specială a operat până în martie 2022, când a fost desfiinţată în timpul guvernului Ciucă. Bilanţul instituţiei a fost modest: în cei trei ani şi jumătate de activitate, Secţia a întocmit doar cinci rechizitorii.
Chiar dacă Parlamentul a închis Secţia Specială, DNA nu a recăpătat competenţele de a investiga magistraţi, aşa cum a solicitat instituţia în mod repetat.
TAXARE ŞI REDUCERI DE CHELTUIELI ÎN SISTEMUL BUGETAR
Atât George Simion, cât şi Nicuşor Dan au afirmat că nu vor accepta majorări de taxe şi impozite dacă ajung la Palatul Cotroceni, chiar dacă România a încheiat anul 2024 cu un deficit de peste 9%.
Astfel, viitorul preşedinte, care va coordona politic şi viitorul guvern, se va confrunta cu provocări majore în gestionarea bugetului public.
Prioritizarea cheltuielilor va fi esenţială, iar liderii politici vor trebui să identifice soluţii eficiente pentru a menţine stabilitatea fiscală, în timp ce se ocupă de nevoile cetăţenilor. Crearea unui echilibru în politicile fiscale va reprezenta un obiectiv dificil, dar necesar pentru o administraţie responsabilă.
Reducerea Deficitului Bugetar
În colaborare cu premierul și cu ministrul Finanțelor, autoritățile române caută soluții pentru a diminua deficitul bugetar la 7% până la finalul anului 2025, conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
Strategii Împotriva Deficitului
În acest context, viitoarea conducere (președinte, guvern și majoritate parlamentară) va trebui fie să scadă semnificativ cheltuielile publice, ceea ce ar implica disponibilizări în sectorul bugetar, fie să majoreze veniturile statului prin creșterea impozitelor. Ambele abordări comportă riscuri electorale.
Opinîi asupra Creșterii Taxelor
„Orice majorare de taxe generează recesiune. Trebuie să stimulăm munca în loc să o supraimpozităm”, a afirmat George Simion în fața comunității de afaceri.
TVA: O Problemă Controversată
Într-o discuție la Digi 24, Nicușor Dan a fost întrebat despre posibila creștere a TVA-ului de la 19% la 21%, o opțiune discutată de analiști pentru acoperirea deficitului bugetar.
„Promit în scris că TVA nu va crește”, a declarat Nicușor Dan.
Angajamentele lui Nicușor Dan
În ziua următoare, invitat pe Antena 3, a confirmat că „TVA nu va crește în mandatul meu”.
Ca soluții alternative, Nicușor Dan sugerează digitalizarea ANAF și lupta împotriva evaziunii fiscale, inițiative care ar putea atrage mai multe resurse în bugetul național.
Reducerea Aparatului Bugetar
De cealaltă parte, George Simion își propune scăderea numărului angajaților bugetari de la 1.300.000, în prezent, la 800.000, ceea ce implică concedierea a aproximativ 500.000 de bugetari.
Critici la Propunerea lui Simion
Declarația lui George Simion a generat valuri de critici, având în vedere că din cei 1,3 milioane de angajați bugetari, doar 450.000 sunt funcționari publici. Ceilalți sunt profesori, medici, judecători, militari și polițiști. Prin urmare, concedierea a 500.000 de persoane ar afecta grav profesiile esențiale ale statului.
Diferentierea Profesionistilor
„Nu am nicio problemă cu polițiștii, militarii sau funcționarii publici cinstiți. Problema noastră este cu cei care trăiesc pe spinarea societății, membri ai partidelor care au invadat administrația locală și centrală”, a precizat George Simion ulterior.
Planuri de Reducere a Cheltuielilor
La rândul său, Nicușor Dan a pledat pentru reducerea cheltuielilor „din companiile de stat și din administrația publică”, însă a subliniat că nu discutăm despre disponibilizări pe o scală atât de mare.
Realocarea Forțelor de Muncă
Planul lui Nicușor Dan preconizează mutarea unor angajați din sectorul public, inclusiv medici și profesori, în zonele unde există deficit de personal.
Stimularea Trasferului de Personal
„Ar trebui să stimulăm oamenii, inclusiv financiar, pentru a se muta din orașele mari în zonele rurale și în orașe mici”, a declarat Nicușor Dan într-un interviu.
Rolul Președintelui în Politica Fiscală
Din punct de vedere constituțional, președintele României nu are instrumente directe pentru a modifica impozitele. Totuși, orice modificare fiscală necesită o legislație care ajunge la președinte pentru aprobat. În cazul unei opinii contrare, șeful statului poate trimite proiectul înapoi Parlamentului pentru discuții suplimentare sau poate contesta la CCR. Dacă Parlamentul decide în favoarea proiectului, președintele va trebui în final să promulge legea în forma propusă.
Agenția Română versus Războiul din Ucraina
Pe tema războiului din Ucraina, atât George Simion, cât și Nicușor Dan au condamnat invazia Rusiei. Cu toate acestea, cei doi candidați au poziții diferite în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei.
Angajamente Față de Ucraina
Dacă va fi ales președinte, Nicușor Dan promite sprijin militar și financiar continuu pentru Kiev.
Consecințele Războiului asupra Securității Regionale
„Securitatea României și a Republicii Moldova depinde esențial de modul în care se va încheia războiul din Ucraina. Îmi doresc ca conflictul, în care Rusia este agresor, să se termine cu o pace justă care să fie acceptată de Ucraina; altfel, s-ar putea genera noi tensiuni teritoriale în regiune”, a subliniat Nicușor Dan, în cadrul unei dezbateri organizate de Euronews.
Declarațiile lui George Simion
În repetate rânduri, George Simion a afirmat că, dacă va deveni președinte, va suspenda orice formă de suport financiar pentru Ucraina. De asemenea, Simion solicită despăgubiri din partea statului ucrainean pentru asistența oferită de România pe parcursul celor trei ani de conflict.
Posibilitățile de compensație
„Ucraina are nevoie de noi, nu invers. Astfel, Ucraina trebuie să respecte drepturile naționale și religioase ale celor jumătate de milion de români care locuiesc în teritoriile sale. De asemenea, dorim o compensație pentru contribuția României la efortul militar de până acum. Nu știu exact în ce formă aceasta se va materializa, fie prin contracte, fie prin reconstrucția țării, fie prin alte colaborări”, a declarat Simion.
Opiniile lui Nicușor Dan
Candidatul AUR contestă de asemenea sprijinul financiar venit din partea Uniunii Europene. „Fondurile UE nu ar trebui să fie direcționate spre Ucraina sau alte entități externe, ci către cetățenii Uniunii Europene, români și copiii acestora, precum și pentru soluționarea problemelor de pe piața muncii”, a argumentat Simion.
În contrast, Nicușor Dan susține alocarea de fonduri europene pentru armata ucraineană, cu condiția ca România să beneficieze de aceste resurse în industria de apărare europeană.
Interesul României în industria de apărare
„O parte din sumele investite de Europa în înarmare ar trebui să fie investite în România, pentru a susține capacitățile de producție militară deja existente aici, astfel încât România să se dezvolte economic”, a afirmat Nicușor Dan. Acesta a pledat, de asemenea, pentru participarea companiilor românești în proiectele de reconstrucție a Ucrainei, după încheierea conflictului.
Rolul viitorului președinte în Consiliul European
Viitorul președinte al României, indiferent cine va fi acesta, va juca un rol crucial în Consiliul European, unde se întâlnesc șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană pentru a negocia cele mai importante decizii la nivel continental.
Importanța unanimității în deciziile europene
Consiliul European funcționează pe baza principiului unanimității, ceea ce înseamnă că un singur vot împotriva unei propuneri poate bloca decizia, chiar dacă majoritatea statelor membre susțin acea propunere. De exemplu, Viktor Orbán, premierul Ungariei, s-a opus în mai multe rânduri suportului financiar și militar acordat Ucrainei de către UE. În anumite situații, acesta a cedat în urma unor negocieri dificile.
Perspectivele relațiilor româno-ucrainene
În acest context, actuala situație geopolitică ridică întrebări asupra viitoarelor relații româno-ucrainene. Un aspect central al dezbaterii politice este dacă România ar trebui să continue să acorde suport Ucrainei într-un moment în care interesele naționale ar putea fi afectate.
Impactul deciziilor Uniunii Europene asupra României
Deciziile luate la nivel european pot avea un impact profund asupra economiei și securității României. De aceea, liderii politici trebuie să analizeze cu atenție cum prioritățile interne se aliniază cu angajamentele externe, având în vedere complexitatea situației de securitate din regiune.
Reacții din partea alegătorilor
Alegătorii sunt din ce în ce mai interesați de pozițiile partidelor politice în legătură cu conflictul din Ucraina și cu sprijinul acordat acestuia. Orice candidat la președinție care nu abordează aceste subiecte cu seriozitate riscă să dezvăluie divergențe între așteptările cetățenilor și politicile propuse.
Consecințe pe termen lung
Strategiile adoptate pe termen lung de către România în raport cu Ucraina vor influența nu doar situația imediată, ci și relațiile bilaterale în anii viitori. Un aspect esențial va fi capacitatea României de a negocia eficient în cadrul Uniunii Europene astfel încât să-și protejeze interesele naționale.
Importanța solidarității regionale
Solidaritatea dintre statele din regiune este crucială în aceste momente dificile. România trebuie să colaboreze cu alte țări europene pentru a susține stabilitatea și securitatea în vecinătatea sa, asigurând totodată că drepturile românilor din Ucraina sunt respectate.
