Într-un interviu exclusiv acordat publicației noastre, consilierul parlamentar Ștefan Manolache a atras atenția asupra fragilității sistemului judiciar din România, subliniind riscurile la adresa independenței magistraților. Declarația sa, „Dacă un judecător poate fi pus sub supraveghere fără motiv, ce șanse are un cetățean obișnuit să creadă în justiție?”, reflectă o problemă sistemică ce erodează încrederea publicului în actul de justiție. Cazul judecătoarei Adriana Stoicescu, intens mediatizat, ilustrează aceste vulnerabilități.
Cazul Stoicescu – Un exemplu al abuzurilor sistemului
Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara a fost supravegheată timp de patru luni, inclusiv în biroul său, fără a fi inculpată, doar pentru că era apropiată de un avocat implicat în dosarul Georgescu. Potrivit surselor precum HotNews, Digi24 și G4Media, această monitorizare a stârnit indignare în rândul magistraților. Stoicescu a condamnat vehement situația, declarând că trăim „într-o lume a șerpilor care te vând pe 30 de arginți” (Știri pe Surse).
Acest caz ridică întrebări grave despre limitele puterii organelor de anchetă și despre independența justiției. Dacă un magistrat poate fi tratat astfel, ce garanții mai există pentru cetățeanul obișnuit?
Interviu cu Ștefan Manolache: „Justiția este vulnerabilă”
Reporter: Cum comentați cazul judecătoarei Stoicescu și implicațiile supravegherii unui magistrat neinculpat?
Ștefan Manolache: Este un precedent periculos. Supravegherea unui judecător doar pentru o legătură personală, fără acuzații concrete, subminează independența magistraților. Orice judecător poate deveni țintă, fie pentru a-i influența deciziile, fie pentru a-l intimida. Este un atac la fundația justiției.
Reporter: Cum afectează aceste practici încrederea cetățenilor?
Ștefan Manolache: Cetățeanul obișnuit își pierde speranța într-un proces echitabil. Dacă un judecător, considerat pilonul justiției, poate fi monitorizat fără temei, ce șanse are un om simplu? Încrederea în sistem se prăbușește, iar justiția devine un instrument de putere, nu un garant al drepturilor.
Reporter: Ați vorbit despre posibile mize politice. La ce vă referiți?
Ștefan Manolache: Justiția poate fi folosită ca armă electorală. Un dosar bine orchestrat, care implică magistrați, poate genera haos înainte de alegeri, cum ar fi cele din decembrie. O anchetă spectaculoasă privind presupuse fraude poate justifica amânarea sau contestarea rezultatelor votului. Sistemul actual permite astfel de scenarii.
Reporter: Ce soluții propuneți pentru a proteja justiția?
Ștefan Manolache: Avem nevoie de reguli clare: supravegherea magistraților să fie aprobată doar de instanțe superioare, cu avizul CSM și monitorizare independentă. Abuzurile procurorilor trebuie sancționate ferm. Transparența este esențială pentru a restabili încrederea cetățenilor.
De la cazuri individuale la manipulare
Cazul Stoicescu și avertismentele lui Manolache scot la iveală o realitate alarmantă: justiția românească este vulnerabilă la abuzuri. Supravegherea unui magistrat fără temei juridic solid creează un precedent care amenință nu doar independența judecătorilor, ci și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
- Supravegherea abuzivă: Dacă un judecător poate fi monitorizat fără acuzații, oricine poate deveni țintă.
- Presiune asupra magistraților: Supravegherea poate fi folosită pentru a intimida sau influența deciziile judiciare.
- Instrument politic: Dosarele „strategice” pot fi folosite pentru a compromite persoane incomode sau pentru a influența procese electorale.
Justiția, între reformă și colaps
Cazul Adrianei Stoicescu și declarațiile lui Ștefan Manolache subliniază o criză profundă în justiția românească. Fără reforme urgente – reguli stricte pentru supraveghere, sancțiuni pentru abuzuri și transparență – încrederea în sistem va continua să scadă. Într-o democrație, justiția trebuie să fie un bastion al drepturilor, nu un instrument de control.
Cetățenii au dreptul să știe: cine ia deciziile și de ce? Fără răspunsuri clare, justiția rămâne o țintă ușoară, iar libertățile fundamentale – fragile.