Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri seara, într-un interviu la Antena 3, că România ar fi trebuit să fie reprezentată la Forumul Economic Mondial de la Davos de către una dintre cele mai înalte autorități ale statului, respectiv președintele sau prim-ministrul. Liderul social-democrat a susținut că absența unei voci românești la un eveniment de asemenea anvergură este dificil de justificat, în condițiile în care Europa de Est trebuie să se facă auzită într-un context internațional complicat.
Grindeanu a afirmat că, din punctul său de vedere, prezența președintelui Nicușor Dan la Davos ar fi fost nu doar oportună, ci necesară. „Evident da, din punctul nostru de vedere. Cred că sunt rațiuni pentru care nu a mers, nu le cunosc, dar ar fi trebuit să fie acolo. Europa de Est trebuie să se audă la Davos și cine altcineva din România, cea mai importantă voce din sud-estul Europei, să fie reprezentată acolo?”, a declarat liderul PSD.
În opinia sa, la un forum de importanța World Economic Forum, România trebuia să fie reprezentată „cel puțin de către unul dintre cei doi”, fie președintele, fie prim-ministrul. „Vocea nu poate fi decât a președintelui sau a prim-ministrului. La un forum așa de important, România trebuia să fie reprezentată”, a subliniat Grindeanu.
„Când principalul furnizor de securitate te invită, spui da”
Întrebat dacă România ar trebui să accepte invitația lansată de Donald Trump pentru participarea la un nou Consiliu pentru pace, Sorin Grindeanu a răspuns tranșant că statul român nu își permite să refuze o asemenea propunere. El a explicat că inițiativa are la bază „o experiență fericită”, respectiv pacea din Gaza, iar extinderea acestui model trebuie privită cu realism, nu ca un gest de servilism.
„Aici nu e vorba despre servilism, ci de realism. Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta îți adresează o invitație să participi la un consiliu pentru pace, spui da fără rezerve”, a declarat Grindeanu. Potrivit acestuia, costurile financiare nu pot fi invocate ca argument împotriva participării, atâta vreme cât este vorba despre securitate. „Niciodată costurile nu sunt prea mari. Se găsesc sume, e vorba despre un miliard dacă nu mă înșel. Vorbim, în primul rând, de partenerul strategic”, a adăugat liderul PSD.
Grindeanu a insistat că România trebuie să răspundă pozitiv unei astfel de invitații, subliniind că întrebarea esențială este dacă statul român își permite să refuze. „Își permite România să refuze o invitație de la Donald Trump? Nu. Scurt, nu”, a spus el.
Temporizarea nu ajută, dar consultarea e necesară
Referindu-se la faptul că, în acest moment, nu există o poziție publică clară a României, Sorin Grindeanu a arătat că președintele a procedat corect până acum, încercând să consulte și punctele de vedere ale celorlalți membri ai Consiliului European. „Probabil vrea să vadă și punctele de vedere ale celorlalți 26 de membri, după care trebuie să ne exprimăm”, a explicat liderul social-democrat.
Totuși, acesta a avertizat că amânarea excesivă a unei decizii nu este benefică. „Temporizarea nu face bine din acest punct de vedere. Din punctul meu de vedere, trebuie să ne exprimăm pozitiv”, a afirmat Grindeanu, plasând discuția într-un context internațional pe care l-a descris drept „foarte complicat”, marcat de declarațiile liderilor lumii și de schimbări rapide în ordinea globală.
Liderul PSD a susținut că lumea se află într-o perioadă de transformare accelerată și că România nu poate rămâne pasivă. „În aceste săptămâni, în aceste luni, lumea se schimbă. Este evident. România nu poate să rămână într-o zonă mioritică. Ne uităm și vorbim cu luna și cu stelele, în timp ce alții se pregătesc și se organizează”, a spus el.
Semnale externe și nevoia unei poziții clare
Întrebat despre semnalele contradictorii transmise de oficiali români, inclusiv despre întâlniri controversate avute la Davos, Grindeanu a apreciat că astfel de situații „puteau fi evitate”. El a declarat că asemenea gesturi sunt interpretate în același registru ca și alte declarații ale unor membri ai Guvernului și pot crea confuzie în plan extern.
În calitate de lider al principalului partid de guvernământ, Grindeanu a precizat că nu a existat o consultare formală cu PSD pe aceste teme, dar a subliniat importanța unei coordonări politice mai largi. „Ne aflăm într-o perioadă în care lumea și ordinea mondială pare că se schimbă cu o viteză mare. E nevoie de o consultare largă pe principalele teme de politică externă și de securitate cu toate forțele politice”, a declarat acesta.
El a invocat exemplul Pactului de la Snagov din anii ’90, când România a stabilit linii clare de politică externă și de securitate, și a sugerat că momentul actual ar putea necesita un demers similar. „Trebuie să stabilim care este drumul pe care vrem să mergem, indiferent de partidul politic. Altfel, riscăm ca România să ajungă un fel de no man’s land”, a concluzionat Sorin Grindeanu.
