Avocatul Adrian Toni Neacșu susține, într-o postare pe Facebook, că decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională legea privind pensiile magistraților s-a bazat pe „un motiv inventat” – lipsa avizului CSM în intervalul de 30 de zile – pentru a evita un verdict pe fond. Potrivit acestuia, Curtea ar fi făcut „un favor” Guvernului și premierului Ilie Bolojan, oferind posibilitatea de a reface proiectul astfel încât să treacă testul de constituționalitate.
Neacșu afirmă că miza reală în coaliție privește forma viitoarei legi și că neînțelegerile s-ar manifesta între PSD și premierul Ilie Bolojan. În opinia sa, conturarea noilor prevederi ar trebui să țină cont de solicitări „care s-au scurs” pe sursele sale din zona juridică și politică. El indică drept direcție de lucru o creștere „reală, graduală” a vârstei de pensionare și o majorare a ratei de înlocuire pentru a aduce pensia „cât mai aproape de ultimul salariu”.
Juristul mai afirmă că actualele repere propuse pentru vechime și pentru calculul pensiei ar crea discriminări în raport cu alte categorii de funcționari ai statului. El invocă, între altele, situația magistraților intrați în sistem la vârste înaintate, despre care spune că riscă să rămână fără pensie de serviciu, deși îndeplinesc o vechime mare în muncă.
Ce spune avocatul despre parametrii reformei
În viziunea lui Neacșu, vârsta de pensionare poate fi fixată la 65 de ani sau la un alt prag, însă ajungerea la acest nivel ar trebui eșalonată „real”, cu o creștere care să nu depășească echivalentul unui an în 12 luni. El argumentează că tranziția ar trebui întinsă pe mai mulți ani, pentru a evita șocuri în resursa umană a sistemului judiciar și pentru a răspunde standardelor de previzibilitate.
Pe tema cuantumului pensiei, avocatul spune că rata de înlocuire ar trebui ridicată de la 70% din net la 80–85%, pentru a respecta jurisprudența constituțională privind apropierea pensiei de ultimul salariu. Neacșu apreciază și că formula de 55% din brutul pe ultimele 60 de luni ar fi prea severă în raport cu alte familii ocupaționale, generând diferențe dificil de justificat.
Autorul susține că și cerințele de vechime minimă – 35 de ani în muncă și 25 în magistratură – sunt „cele mai mari” din rândul pensiilor speciale ale funcționarilor statului și ar produce tratamente inegale. Potrivit argumentației sale, pentru multe categorii „standardul” ar fi de 25 de ani doar în specialitate sau chiar mai puțin, ceea ce ar impune o recalibrare a pragurilor în cazul magistraților.
Context: decizia CCR și traseul legislativ
Curtea Constituțională a admis luni obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte și a constatat că legea privind modificarea pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblul ei. Motivul central reținut public a vizat procedura: Guvernul nu a așteptat termenul legal pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma finală a proiectului. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar motivarea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Actul normativ a fost adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului și includea măsuri precum creșterea graduală a vârstei de pensionare spre 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. În spațiul public, susținătorii reformei au invocat necesitatea corectării unui „privilegiu” și a reducerii presiunii bugetare, în timp ce contestatarii au avertizat asupra efectelor asupra independenței și stabilității carierei în magistratură.
După decizia Curții, proiectul trebuie reluat în Parlament, iar Guvernul a anunțat intenția de a promova din nou proiectul, ținând cont de observația de constituționalitate. Până la adoptarea unei noi legi conforme, rămâne în vigoare cadrul actual, care prevede deja o creștere etapizată a vârstei de pensionare în magistratură.
