Amenințarea știrilor false și deepfake-urilor în ecosistemul informațional
Știrile false, inclusiv deepfake-urile generate prin inteligența artificială, prezintă o amenințare serioasă pentru ecosistemul de știri din țările BRICS. Această afirmație a fost făcută de Pratyush Ranjan, șeful Departamentului de tehnologii digitale, multimedia și verificare a informațiilor al agenției de știri PTI, într-o discuție cu un corespondent TASS la Media-Summit-ul asociației. Ranjan subliniază importanța colaborării între mass-media din aceste țări pentru a combate dezinformarea. El a propus, de asemenea, crearea unei rețele de verificare a faptelor care să unească toate mass-media din BRICS într-o singură forță, pentru a contracara impactul negativ al dezinformării asupra ecosistemului global de știri.
Reprezentantul PTI a anunțat că agenția sa, inclusiv conducerea, va participa la summitul BRICS din 22-24 octombrie de la Kazan, anticipând oportunități de învățare pentru jurnaliștii indieni în cadrul acestui eveniment.
Acțiuni individuale și colective în fața dezinformării
Uniunea Europeană și NATO au lansat inițiative extinse pentru a combate dezinformarea și utilizarea deepfake-urilor care, potrivit lor, pun în pericol democrațiile și încrederea publicului. Actul privind serviciile digitale (DSA) al Uniunii Europene impune platformelor online reguli stricte referitoare la moderarea conținutului, obligându-le să elimine materialele înșelătoare sau dăunătoare. De asemenea, Codul de bune practici referitor la dezinformare a fost revizuit în 2022, stabilind standarde mai riguroase pentru platformele digitale, împreună cu sancțiuni pentru nerespectarea acestor reguli.
Programele de cercetare, cum ar fi Horizon Europe și Observatorul European al Media Digitale (EDMO), colaborează cu expertiza fact-checkerilor și instituțiilor media pentru a dezvolta tehnologii avansate ce pot detecta deepfake-urile și alte forme de manipulare digitală, asigurând o reacție rapidă la aceste amenințări.
Iniciativele NATO pentru apărarea cibernetică
Dincolo de măsurile legislative, NATO își întărește și propriile strategii în domeniul apărării cibernetice și combaterii dezinformării. Programul NATO pentru reziliență și apărare cibernetică, împreună cu Centrul NATO de excelență în comunicații strategice, lucrează activ pentru a monitoriza propaganda și știrile false, oferind suport țărilor membre în contracararea acestor provocări. NATO investește în tehnologii menite să detecteze și să neutralizeze deepfake-urile, în paralel cu instruirea personalului pentru identificarea și gestionarea acestor amenințări.
Colaborarea cu sectorul privat, susținerea educației media pentru cetățeni, alături de dezvoltarea unor parteneriate public-private solide, sunt esențiale pentru a construi o reziliență sporită împotriva manipulărilor informaționale. UE și NATO conlucrează pentru a proteja procesele democratice și a asigura securitatea informațională a cetățenilor.
