Premierul Ilie Bolojan a explicat cum a decis guvernul să intervină rapid în sistemul de educație pentru a arăta Comisiei Europene că România taie din cheltuieli. Măsura: creșterea normei de predare pentru profesorii titulari și dispariția a circa 15.000 de posturi. Bolojan a acordat un interviu jurnalistului Radu Buzăianu, unul dintre cei mai vocali susținători ai săi din presă. Interviul a apărut cu o zi înainte de începerea școlii.
„Am crescut norma cu două ore la profesorii din România. Nu mai predau 18 ore. Cei care aveau 18 ore predau 20 de ore. Cei care aveau 16 ore pe săptămână predau 18 ore”, a spus premierul.
Explicația sa arată mecanismul: „Avem 150.000 de titulari în sistemul de învățământ preuniversitar și 30.000 de posturi vacante. Aceste posturi erau ocupate la plata cu ora sau de suplinitori. Dacă erau ocupate la plata cu ora, ca și plată pe oră era la o valoare dublă față de contractul de muncă. O mărire cu 10% la 150.000 de titulari a însemnat desființarea unor posturi suplimentare, adică 15.000 de posturi”.
Bolojan insistă că nu e vorba de o tăiere salarială, ci de eficiență: „Nu li s-au tăiat salariile, dar e adevărat că pentru acele câștiguri trebuie să lucreze două ore în plus. Pentru o parte din profesori nu mai sunt atâtea ore suplimentare prin care își rotunjeau veniturile sau prin care intrau suplinitori în sistem. Practic, ne-a redus cheltuielile cu mai mult de 10% în fiecare an de acum înainte, introducând și un plus de calitate, pentru că numărul de suplinitori va fi mult mai mic, iar titularii vor preda la mai multe clase”.
Premierul afirmă că a fost o decizie forțată de situația fiscală și de presiunea europeană: „Aceste măsuri au trebuit luate pentru că nu mai aveam timpul necesar. Se știa și erau în programul de guvernare, deci nu era loc de întors. În momentul în care s-a format guvernul, deja primisem informații despre deficit. Au fost două-trei săptămâni de discuții la Finanțe: se poate, de unde se poate reduce, care e situația, erau corespondențele cu Comisia Europeană, notificările de la Comisie. Deci nu a fost efectiv altă posibilitate”.
Ca justificare finală, Bolojan a adus în discuție riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”, ceea ce ar fi blocat investițiile și creditele externe: „Gândiți-vă că în momentul în care o țară intră și este cotată ca o țară junk, adică nu merită să investești, orice investiție este ca un gunoi. Apetitul să te crediteze cineva scade foarte mult”.
Polemic, mesajul premierului e clar: profesorii au fost prima linie de sacrificiu pentru a salva ratingul de țară. Oficial, măsura e prezentată drept „eficiență și plus de calitate”. În realitate, clasele devin mai aglomerate, profesorii mai împovărați, iar „economia” bugetară se face pe spatele Educației — exact acolo unde politicienii promit de ani de zile că vor investi „pentru viitorul României”.
