Scandalul legat de evacuarea românilor din Orientul Mijlociu și de situația fiicei lui Victor Ponta a generat o controversă majoră după zborul organizat de România pe ruta Muscat – București. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a susținut public că aeronava nu a avut locuri libere pentru a mai lua pasageri, însă datele comunicate chiar de Ministerul Afacerilor Externe arată altceva: avionul a ajuns în România cu locuri neocupate.
Diferența dintre cifrele oficiale și explicațiile oferite ulterior de ministru ridică întrebări serioase despre modul în care a fost gestionată evacuarea și despre motivul pentru care a fost refuzată includerea în zbor a unor persoane, inclusiv a fiicei lui Victor Ponta, cazul care a declanșat disputa publică.
Cifrele oficiale ale MAE
Comunicatul MAE publicat în 6 martie arată clar câți pasageri au fost la bordul aeronavei. Potrivit ministerului, zborul de evacuare organizat prin Mecanismul European de Protecție Civilă a adus în România 127 de cetățeni români și 39 de cetățeni europeni din alte state membre.
În total, la bord au fost 166 de pasageri.
Avionul folosit pentru această operațiune a fost operat de compania HiSky și aparține familiei Airbus A320, o aeronavă standard de transport pasageri care, în configurația folosită de operator, are 180 de locuri.
Aritmetica este simplă. Dacă avionul are 180 de locuri, iar la bord au fost 166 de persoane, rezultă că 14 locuri au rămas neocupate.
Acesta este un fapt care reiese direct din datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe.
Explicația cu „30% pentru cetățeni UE”
Pentru a justifica situația, comunicatul MAE a introdus un element suplimentar: în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă, 30% din capacitatea aeronavei ar fi fost rezervată pentru cetățeni ai altor state UE.
La prima vedere, explicația pare să sugereze că România nu putea utiliza toate locurile pentru propriii cetățeni. Problema este că cifrele din același comunicat contrazic această interpretare.
Treizeci la sută din 180 de locuri înseamnă 54 de locuri. În realitate, la bord au fost doar 39 de cetățeni europeni din alte state. Cu alte cuvinte, chiar și în interiorul acelei cote teoretice, au rămas locuri neocupate.
Situația devine și mai clară dacă se analizează partea alocată României. Dacă 30% ar fi revenit altor state UE, atunci 70% ar fi revenit României, ceea ce înseamnă 126 de locuri. În avion au fost însă 127 de români, inclusiv adulți, ceea ce arată că această cotă nici măcar nu a fost aplicată rigid.
Cu alte cuvinte, împărțirea pe procente nu a fost un plafon strict. Cota pentru români a fost deja depășită, iar cea pentru ceilalți cetățeni europeni nu a fost nici măcar atinsă.
Avion românesc, operat pentru evacuarea românilor
Un alt element care face explicația și mai greu de susținut este contextul operațiunii. Aeronava a fost operată de o companie aeriană românească, HiSky, iar zborul a fost organizat de autoritățile române pentru evacuarea cetățenilor români din zona afectată de conflict.
În aceste condiții, argumentul că locurile nu puteau fi utilizate pentru români deoarece erau „rezervate” altor state europene devine și mai dificil de susținut, în condițiile în care acele locuri nu au fost ocupate.
Rezultatul concret este că avionul a aterizat la București cu locuri libere, deși existau români care încercau să iasă din regiune.
Postarea Oanei Țoiu schimbă argumentul
În fața criticilor, ministrul Oana Țoiu a publicat ulterior o explicație pe Facebook în care susține că „zborul a fost complet ocupat pe locurile destinate României” și că lista fusese stabilită de consulat înainte de plecare.
Ministrul afirmă că nu a cerut modificarea componenței grupului și că nu a intervenit în deciziile consulare privind alocarea locurilor.
Problema este că această explicație nu mai răspunde la întrebarea inițială. Discuția nu mai este despre capacitatea avionului, ci despre lista administrativă de pasageri.
În realitate, datele MAE arată că avionul nu era plin. Singurul lucru care era „plin” era lista deja închisă pentru acel zbor.
Contextul scandalului cu fiica lui Victor Ponta
Controversa a izbucnit după ce în spațiul public au apărut informații că fiica lui Victor Ponta nu ar fi fost inclusă în zborul de evacuare, deși se afla în regiune și încerca să părăsească zona afectată de conflict.
Ministrul de Externe susține că familia nu ar fi depus o cerere formală prin canalele oficiale și că nu a existat nicio intervenție pentru modificarea listei de pasageri.
Însă Irina Ponta a fost sunată când se afla la Abu Dhabi pentru a se prezenta la îmbarcarea în autocar în Dubai, fapt recunoscut joi chiar de Oana Țoiu. Nu există până acum o explicație pentru acest gest. Potrivit surselor apropiate situației, consulul a fost sunat de Oana Țoiu chiar în prezența Irinei Ponta, chiar cu scopul ca fiica fostului premier să nu fie urcată în autocarul spre Oman.
