Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a adus în atenția publicului un caz semnificativ de evaziune fiscală în sectorul transportului alternativ de persoane. În urma unui control antifraudă efectuat la o companie cu sediul în București, care operează prin platformele Uber și Bolt, s-a constatat un prejudiciu de peste 3,6 milioane de lei. Verificările au vizat perioada 30 ianuarie 2023 – 31 ianuarie 2024, interval în care societatea nu a respectat obligațiile legale privind înregistrarea și declararea veniturilor obținute din serviciile prestate. Această situație ridică întrebări serioase despre reglementarea și fiscalizarea activităților de ride-sharing în România, un domeniu care a cunoscut o expansiune rapidă în ultimii ani, dar care pare să scape parțial controlului autorităților fiscale.
Detaliile controlului ANAF – Nereguli flagrante în declararea veniturilor
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au descoperit că operatorul economic a omis să declare corect veniturile realizate, încălcând prevederile legale din Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015) și Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Ca urmare, ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare în valoare de 3.671.286 lei, sumă ce include impozite și taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat. Aceste nereguli nu sunt doar o problemă administrativă, ci reflectă o practică ce afectează echitatea fiscală și concurența loială pe piața transportului de persoane. ANAF a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală pentru a analiza mai detaliat cazul și a aplica măsurile legale necesare.
Ride-sharing versus taximetrie – O concurență neloială?
Cazul ridică din nou discuția despre diferențele de tratament între operatorii de ride-sharing și taximetriștii tradiționali. În timp ce taximetriștii sunt supuși unor reglementări stricte, inclusiv licențiere, controale periodice și obligații fiscale clare, platformele de ride-sharing par să beneficieze de o flexibilitate care, în unele cazuri, duce la practici evazioniste. Prejudiciul descoperit de ANAF nu este un incident izolat, ci un semnal de alarmă asupra modului în care aceste companii operează în România. Criticii susțin că lipsa unei reglementări eficiente a favorizat dezvoltarea rapidă a ride-sharing-ului, dar a lăsat loc pentru abuzuri, afectând bugetul statului și pe cei care respectă legea.
Interviu cu Mircea Manolache – „Nu este normal să existe dublă măsură”
Pentru a înțelege mai bine impactul acestei situații, am stat de vorbă cu Mircea Manolache, un reprezentant al taximetriștilor care militează pentru echitate în reglementarea transportului de persoane. „Nu este normal să fie dublă măsură în situația în care avem un obiect comun de activitate. Atât taximetria, cât și ride-sharing-ul oferă servicii de transport, dar noi suntem sufocați de taxe și controale, în timp ce alții scapă nepedepsiți ani la rând. Este inadmisibil ca o companie care face evaziune fiscală de milioane să funcționeze nestingherită, în timp ce noi plătim totul la zi”, ne-a declarat Manolache. El subliniază că această discrepanță nu doar că dezavantajează taximetriștii, dar erodează și încrederea în autorități.
Întrebat despre soluții, Manolache a fost ferm: „Trebuie o lege clară, aplicată tuturor la fel. Nu poți să ai un sistem în care unii sunt protejați, iar alții sunt lăsați să se descurce singuri. Statul trebuie să intervină și să pună capăt acestor practici”. Declarațiile sale reflectă frustrarea unui sector care se simte marginalizat de ascensiunea platformelor digitale, dar și de lipsa de reacție promptă a autorităților.
Vasile Toma, inițiatorul legii ride-sharing, în centrul controverselor
Un alt aspect care complică situația este implicarea fostului deputat de Iași Vasile Toma, considerat inițiatorul legislației care a reglementat activitatea de ride-sharing în România. Criticii, inclusiv taximetriștii, îl acuză că ar fi favorizat companiile precum Uber și Bolt în detrimentul taximetriei tradiționale, creând un cadru legal permisiv care a permis inclusiv evaziunea fiscală. „Cel care a distrus activitatea de taximetrie și a favorizat evaziunea fiscală în domeniul ride-sharing este Vasile Toma. Legea pe care a propus-o a fost un cadou pentru aceste platforme, iar rezultatele se văd acum: prejudicii de milioane și o piață dezechilibrată”, afirmă Mircea Manolache. Deși deputatul nu a fost implicat direct în cazul investigat de ANAF, influența sa asupra legislației ridică semne de întrebare despre intențiile din spatele acesteia.
Consecințele evaziunii fiscale – Cine plătește prețul?
Prejudiciul de 3,6 milioane de lei descoperit de ANAF nu este doar o cifră pe hârtie, ci reprezintă bani care ar fi putut ajunge în bugetul statului pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. Evaziunea fiscală din sectorul ride-sharing afectează indirect toți contribuabilii, care sunt nevoiți să compenseze aceste pierderi. Mai mult, concurența neloială generată de astfel de practici pune presiune pe taximetriștii care respectă legea, mulți dintre ei fiind mici întreprinzători care depind de această activitate pentru a-și întreține familiile. Lipsa unei fiscalizări eficiente creează un cerc vicios, în care statul pierde resurse, iar piața devine tot mai dezechilibrată.
Ce urmează – Sesizarea organelor penale și posibile reforme
ANAF a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală pentru a investiga mai aprofundat cazul, ceea ce ar putea duce la sancțiuni mai severe pentru compania implicată. Însă, dincolo de acest caz particular, situația evidențiază nevoia urgentă de reforme în reglementarea transportului alternativ. Autoritățile ar putea lua în considerare măsuri precum controale mai frecvente, obligații fiscale mai clare pentru platformele digitale și sancțiuni rapide pentru nerespectarea legii. Totodată, este esențial ca legislația să asigure un tratament echitabil pentru toți operatorii din domeniu, indiferent dacă vorbim de taximetrie tradițională sau de ride-sharing.
Echitate și transparență – Cheia unui sistem funcțional
Cazul descoperit de ANAF este doar vârful aisbergului într-un domeniu care necesită o reglementare mai strictă și o aplicare consecventă a legii. Atât taximetriștii, cât și cetățenii obișnuiți cer transparență și echitate, iar vocea lor nu poate fi ignorată. „Nu cerem privilegii, cerem doar să fim tratați la fel. Dacă ride-sharing-ul e viitorul, atunci să fie un viitor corect pentru toată lumea”, concluzionează Mircea Manolache. Pe măsură ce investigațiile avansează, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să restabilească ordinea pe această piață controversată și să asigure că evaziunea fiscală devine o excepție, nu o regulă.
