Social-democrata Mette Frederiksen s-a declarat „pregătită să îşi asume” din nou rolul de prim-ministru al Danemarcei, în ciuda reculului puternic al partidului său la alegerile parlamentare de marţi, care au plasat blocul de stânga pe primul loc, dar fără majoritate, comentează AFP, citat de AGERPRES.
Cu 21,9% din voturi, social-democraţii se află la cel mai scăzut nivel din 1903, departe de cele 27,5% obţinute în 2022.
„Ne aşteptam la o scădere, deoarece este normal atunci când candidezi pentru a treia oară”, a recunoscut Mette Frederiksen care conduce guvernul din 2019. „Desigur, regret că nu am obţinut mai multe voturi”, a adăugat ea.
Cele cinci partide din blocul de stânga au obţinut 84 din cele 179 de locuri ale parlamentului, fiind astfel sub pragul majorităţii absolute. La dreapta, cele şase partide însumează 77 de locuri.
„Sunt în continuare pregătită să îmi asum responsabilităţile de prim-ministru al Danemarcei pentru următorii patru ani”, a subliniat lidera în vârstă de 48 de ani.
Negocieri dificile și ascensiunea extremelor
Moderaţii (centru), conduşi de ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, au obţinut 14 locuri şi vor juca astfel un rol decisiv în negocierile pentru componenţa următorului guvern, care se anunţă deosebit de dificile.
„Nimic nu arată că va fi uşor să formezi un guvern”, a recunoscut Mette Frederiksen care conduce din 2022 o coaliţie inedită stânga-dreapta, care include şi Moderaţii.
„Veniţi alături de noi. Suntem la centru. Voi v-aţi grăbit spre extreme. Noi suntem tot aici”, le-a transmis Lokke Rasmussen foştilor săi parteneri.
Preşedintele Liberalilor, care, de asemenea, a făcut parte din majoritatea guvernamentală în exerciţiu, a exclus o nouă colaborare cu stânga.
„Există acum două opţiuni evidente pentru Partidul Liberal: fie obţinem un guvern de centru-dreapta, fie intrăm în opoziţie”, le-a spus Troels Lund Poulsen susţinătorilor săi.
La stânga, Partidul Popular Socialist (SF) a devenit cu 11,6% din voturi al doilea partid din ţară pentru prima dată în istoria sa.
„Trebuie să încercăm să garantăm menţinerea statului bunăstării, trebuie să încercăm să demarăm tranziţia ecologică”, a declarat presei lidera sa, Pia Olsen Dyhr. „Dacă nu reuşim să facem acest lucru, nu vom intra la guvernare, vom rămâne în opoziţie”, a subliniat ea.
Partidul Popular Danez, un partid de extremă dreaptă anti-imigraţie care a dominat mult timp politica daneză înainte de declinul său din 2022, şi-a triplat scorul, ajungând la aproximativ 9,1% din voturi.
„Triplarea numărului de voturi este o expresie remarcabilă a sprijinului poporului danez pentru partidul meu”, a declarat pentru AFP Morten Messerschmidt, liderul partidului, salutând rezultatele bune ale extremei drepte în Europa.
„Acum aşteptăm cu toţii să vedem ce se va întâmpla în Franţa, aşteptăm să vedem ce se întâmplă în Ungaria, Olanda şi, bineînţeles, în Regatul Unit cu Nigel Farage. Toate acestea sunt partide foarte performante în sectorul nostru şi sper că şi ele îşi vor tripla” numărul de voturi, a adăugat el.
Miza teritoriilor autonome și prioritățile electoratului
Mette Frederiksen, care a condus guvernul danez din 2019, este în general recunoscută pentru pentru calităţile sale de lider, a remarcat Elisabet Svane, analist politic pentru cotidianul Politiken, înainte de alegeri.
„Este o figură unificatoare într’o lume plină de insecuritate, iar danezii sunt îngrijoraţi – este vorba despre Groenlanda, Ucraina, dronele” care au zburat peste regat, a adăugat ea.
Groenlanda şi Insulele Feroe, teritorii autonome, trimit fiecare câte doi reprezentanţi în Parlamentul danez, ceea ce ar putea înclina balanţa într-o parte sau alta. Se cunosc doar rezultatele din Insulele Feroe unde alegătorii şi-au reales deputaţii, câte unul pentru fiecare bloc.
La Nuuk, capitala Groenlandei, alegătorii au stat la coadă pentru a-şi exprima votul imediat ce secţiile de votare s-au deschis marţi la ora 11:00 GMT.
„Acestea sunt cele mai importante alegeri din istorie pentru Parlamentul danez şi pentru Groenlanda”, a declarat pentru AFP premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.
În Danemarca, ţară prosperă cu şase milioane de locuitori, campania s-a concentrat în principal pe probleme interne, cum ar fi costul vieţii, statul bunăstării şi mediul.
Modelul danez de agricultură intensivă, în special creşterea porcilor, a fost un subiect central al campaniei.
Confruntată cu o extremă dreaptă puternică încă de la sfârşitul anilor 1990, imigraţia a fost, de asemenea, o problemă cheie, social-democraţii pledând pentru o înăsprire suplimentară a politicilor de imigraţie.
„Există încă o majoritate foarte largă în favoarea unei politici stricte de imigrare în Danemarca”, a afirmat Mette Frederiksen în discursului său.
