PSD îl avertizează pe Nicușor Dan înaintea desemnării premierului. Olguța Vasilescu: Bolojan a guvernat „pe persoană fizică”

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, duminică seara, că președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru care să fie capabil să negocieze și să obțină sprijinul unei majorități parlamentare. Vicepreședintele PSD l-a atacat, în același timp, pe premierul demis Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a luat decizii fără consultarea partenerilor de coaliție și că refuză să își asume responsabilitatea pentru actuala criză politică.

Invitată la România TV, Lia Olguța Vasilescu a afirmat că, indiferent de numele ales de șeful statului, responsabilitatea construirii unei majorități va reveni candidatului desemnat.

„Să sperăm că de data aceasta va trece”

„În curând, domnul președinte va trebui să facă o desemnare de prim-ministru și el să-și asigure o majoritate în Parlament. Să sperăm că de data aceasta va trece și nu vom avea situația de la guvernele Tomac și Veștea”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Aceasta a susținut că atât varianta Sorin Grindeanu, propusă de PSD, cât și varianta Siegfried Mureșan, susținută de PNL, USR și UDMR, presupun negocieri cu celelalte formațiuni parlamentare.

„Dacă este desemnat Sorin Grindeanu, de exemplu, va trebui să își asigure o majoritate. Dacă va fi desemnat Siegfried Mureșan, automat va trebui să discute și să convingă cât mai mulți parlamentari. Deocamdată, așteptăm desemnarea”, a spus primarul Craiovei.

Constituția prevede că președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru după consultarea partidelor parlamentare. Candidatul are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere asupra programului și a întregii liste a Guvernului, iar învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv cel puțin 233 de voturi în actuala structură a Parlamentului.

Două tentative eșuate de formare a Guvernului

Declarațiile Liei Olguța Vasilescu vin după două încercări nereușite de formare a unui nou Executiv.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, prin moțiunea de cenzură votată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat ulterior pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul pe 14 iunie, înainte de votul Parlamentului, după ce a constatat că nu poate construi o majoritate.

În aceeași zi a fost desemnat Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a primit, pe 22 iunie, numai 189 de voturi favorabile, cu 44 mai puține decât cele necesare pentru învestire.

PSD a decis ulterior să îl propună pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au anunțat susținerea unei candidaturi comune a europarlamentarului Siegfried Mureșan. La jumătatea lunii iulie, Nicușor Dan afirma însă că niciuna dintre cele două variante nu avea, în acel moment, voturile necesare pentru a trece de Parlament.

Vasilescu: Greșelile lui Bolojan au fost făcute „pe persoană fizică”

Lia Olguța Vasilescu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că încearcă să transfere responsabilitatea pentru actuala situație către alte partide și instituții, deși, în opinia sa, principalele decizii au fost luate unilateral de premier.

„Domnul Ilie Bolojan arată cu degetul spre oricine, numai spre dumnealui nu, deși toate aceste greșeli, perpetuate de-a lungul anului, au fost pe persoană fizică. Nu s-a consultat cu nimeni în coaliție, iar acum, chiar nu înțeleg, după trei luni de când a căzut cu moțiunea, de ce nu vrea să plece, în condițiile în care nu mai poate să dea nicio ordonanță de urgență”, a afirmat vicepreședintele PSD.

După retragerea încrederii de către Parlament, Guvernul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Cabinet, dar are atribuții limitate la actele necesare administrării treburilor publice.

Dispută privind noua lege a salarizării

Un alt subiect abordat de Lia Olguța Vasilescu a fost proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar, aflat în centrul unor dispute între PSD, PNL și sindicate.

Vasilescu a invocat experiența sa de ministru al Muncii și faptul că a coordonat elaborarea Legii-cadru nr. 153/2017, care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Cred că sunt singurul ministru care se poate lăuda că a scos o Lege a salarizării. Legea 153 a pornit de la o anvelopă salarială de 60 de miliarde de lei și s-a ajuns la 166 de miliarde de lei”, a afirmat aceasta.

Primarul Craiovei a explicat că legea adoptată în 2017 a fost gândită pentru corectarea diferențelor dintre angajații care ocupau funcții similare, însă creșterile salariale au fost împărțite în mai multe tranșe din cauza impactului bugetar.

„Când am lucrat la lege, ne-am dat seama că ne trebuie mulți bani pentru reducerea inechităților. De exemplu, eu plecasem de la un salariu de 5.000 de lei ca primar și jumătate dintre angajați aveau salarii mai mari decât primarul”, a declarat Vasilescu.

Aceasta a acuzat guvernările PNL și USR că nu au mai acordat toate tranșele prevăzute pentru anii 2020 și 2021, ceea ce ar fi contribuit la accentuarea diferențelor salariale din sistemul public.

Vasilescu contestă pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR

Vicepreședintele PSD a criticat și modul în care reforma salarizării a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, atribuindu-i fostului ministru Cristian Ghinea responsabilitatea pentru condițiile negociate cu Comisia Europeană.

„Domnul Ghinea, care a negociat PNRR fără să se consulte cu nimeni, a făcut următoarea negociere: dacă facem Legea salarizării primim 50 de milioane de euro, dacă nu o facem pierdem 770 de milioane de euro. Pe de o parte iei 50 de milioane, pe de altă parte dai 770 de milioane”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu.

Potrivit acesteia, după începerea lucrărilor la noul sistem de salarizare, autoritățile ar fi constatat că aplicarea reformei și corectarea inechităților ar necesita aproximativ 2,4 miliarde de euro.

„Nu mai plătim acum cele 770 de milioane de euro, dar am câștigat acești 2,4 miliarde de euro. Nu mai văd rostul, în condițiile în care ai 70% din bugetari în stradă, sindicatele nemulțumite și plătești mai mult decât ar trebui, să mai plătești cele 770 de milioane de euro”, a susținut Vasilescu.

Calculele prezentate de aceasta reprezintă poziția PSD în disputa privind reforma salarizării. Ilie Bolojan a susținut, în schimb, că neadoptarea proiectului ar duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, fără ca statul să realizeze economii la fondul de salarii.

Premierul demis a afirmat că anvelopa salarială este estimată la aproximativ 166,8 miliarde de lei în 2026, iar proiectul aflat în discuție ar permite o creștere de aproximativ 12,1 miliarde de lei. Potrivit variantei prezentate de Bolojan, aproximativ două treimi dintre salariile bugetarilor ar urma să crească, în timp ce restul ar fi menținute până la reducerea diferențelor existente.