Raed Arafat acuză „abuzuri grave” în dosarul angajărilor de la DSU: competență atrasă artificial, filaje și telefoane ridicate după respingerea perchezițiilor

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, formulează acuzații grave la adresa modului în care a fost instrumentat dosarul privind presupusele angajări fictive din cadrul DSU. Acesta susține că procurorul militar și-ar fi atras artificial competența prin folosirea unei informații nereale despre implicarea unui general și anunță demersuri legale pentru verificarea conduitei magistratului.

Într-o declarație video publicată duminică, 26 iulie, pe Facebook, însoțită de un comunicat de presă, Arafat afirmă că noile informații ar proveni din actele dosarului și dintr-un răspuns primit din partea Inspecției Judiciare.

Potrivit șefului DSU, urmărirea penală s-a desfășurat mai mult de un an in rem, iar 13 persoane ar fi fost supuse unor măsuri de supraveghere tehnică desfășurate timp de aproximativ cinci luni. Arafat mai susține că un judecător a respins solicitarea procurorului de efectuare a unor percheziții domiciliare, după care anchetatorul ar fi dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale persoanelor vizate.

Până în prezent, parchetul nu a prezentat public un punct de vedere referitor la acuzațiile formulate duminică de șeful DSU.

Arafat: Implicarea unui general ar fi fost invocată pentru atragerea competenței militare

Principala acuzație formulată de Raed Arafat este că procurorul ar fi invocat în mod nereal implicarea unui general în aprobarea pontajelor celor cercetați, pentru ca dosarul să poată fi instrumentat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Arafat susține că generalul respectiv conduce o altă structură decât direcția în care activau persoanele vizate și că nu avea atribuții privind verificarea sau aprobarea pontajelor acestora.

„Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a declarat șeful DSU.

Conform explicațiilor sale, pontajele erau semnate de directorul general civil al direcției în care lucrau persoanele respective, de directorul general adjunct sau de persoana care asigura conducerea structurii.

„Acest lucru este sesizat în observațiile scrise din documentul pe care l-am primit de la Inspecția Judiciară, care arată că nu există probe privind implicarea domnului general. Atunci se pune problema atragerii competenței într-un mod incorect sau, mai bine zis, ilegal”, a susținut Arafat.

În comunicatul transmis odată cu declarația video, șeful DSU afirmă că această împrejurare ar „demonta fundamentul pe care a fost construit întregul dosar” și ar indica „o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu exigențele legii”.

Patru medici și o asistentă, angajați cu jumătate de normă

Raed Arafat afirmă că dosarul privește activitatea a cinci persoane din domeniul medical – patru medici și o asistentă medicală – angajate la DSU cu jumătate de normă.

Potrivit acestuia, persoanele respective aveau experiență profesională considerabilă și participau inclusiv la proiecte importante finanțate din fonduri europene, pentru care DSU avea nevoie de expertiza lor.

Șeful DSU respinge ideea că acestea ar fi fost plătite fără să presteze activitate și susține că munca era realizată atât fizic, cât și de la distanță.

„În niciun caz nu putem vorbi despre înșelăciuni sau despre muncă fictivă, cum s-a pretins”, a declarat Arafat.

Acesta afirmă că DSU a predat Parchetului Militar 44 de bibliorafturi cu pontaje, dispoziții, corespondență electronică și materiale realizate de persoanele vizate. În declarația video, Arafat a vorbit despre mii de pagini de documente și despre mesaje trimise inclusiv noaptea, atunci când instituția avea nevoie urgentă de anumite materiale.

El admite că puteau exista situații administrative legate de corelarea orelor lucrate la DSU cu gărzile și programul medicilor din spitalele în care erau angajați, însă susține că asemenea chestiuni nu ar avea natură penală.

„Acest lucru devine unul administrativ, pur administrativ, care poate fi discutat și decis la nivelul instituției. Nu este un lucru penal. Nu există nicio intenție de a păcăli statul sau de a lua bani necuveniți”, a afirmat șeful DSU.

Supraveghere tehnică timp de aproximativ cinci luni

Arafat susține că persoanele vizate au fost urmărite, fotografiate și înregistrate timp de aproximativ cinci luni, fiind utilizate măsuri precum localizarea prin GPS, filajul, înregistrările ambientale, audio și video.

Potrivit acestuia, măsurile ar fi fost autorizate succesiv de mai mulți judecători de drepturi și libertăți, pe baza informațiilor prezentate de procuror.

Șeful DSU afirmă însă că una dintre informațiile esențiale furnizate instanțelor – presupusa implicare a generalului în aprobarea pontajelor – nu ar fi fost reală.

„Lucrurile din acest dosar puteau să fie clarificate prin două-trei discuții, cu documentele pe masă. Nu prin filaje, nu prin înregistrări ambientale, nu prin nimic atât de disproporționat față de situația urmărită”, a declarat Arafat.

În comunicatul de presă, acesta acuză că urmărirea penală a fost menținută mai mult de un an in rem, deși procurorul ar fi cunoscut identitatea persoanelor avute în vedere.

În această fază, cercetarea penală privește fapta, fără ca unei persoane determinate să îi fie comunicată în mod obligatoriu calitatea de suspect. Arafat susține însă că prelungirea acestei situații le-ar fi împiedicat pe persoanele urmărite să își exercite efectiv dreptul la apărare.

Cererea de percheziționare a locuințelor, respinsă

Raed Arafat afirmă că, în luna martie, procurorul a solicitat autorizarea unor percheziții la locuințele și birourile tuturor celor 13 persoane vizate.

Potrivit șefului DSU, judecătorul de drepturi și libertăți a respins cererea, considerând că măsura nu era justificată și proporțională cu gravitatea faptelor cercetate.

Arafat susține că judecătorul ar fi arătat că pătrunderea în locuințele persoanelor reprezintă una dintre cele mai grave ingerințe în viața privată și că procurorul formulase într-un mod prea general categoria probelor pe care intenționa să le caute.

„Judecătorul nu a permis intrarea în casele și în birourile noastre. A considerat că presupusa infracțiune este una minoră și că datele din dosar nu justifică această ingerință maximă în viața privată”, a declarat Arafat.

Șeful DSU susține că, după respingerea perchezițiilor, procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale tuturor celor 13 persoane, obținând astfel acces la dispozitive printr-o altă procedură.

În comunicatul de presă, Arafat descrie această succesiune de măsuri drept o posibilă încercare de „ocolire a controlului exercitat de instanță”.

Documente și telefoane ridicate de la DSU în luna martie

La sfârșitul lunii martie 2026, procurorii militari au desfășurat activități procedurale la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență, într-un dosar privind presupusa muncă fictivă a unor cadre medicale.

DSU a anunțat atunci că anchetatorii au solicitat documente și au ridicat telefoanele mobile ale unor angajați. Instituția preciza că ancheta se afla în faza urmăririi penale in rem și că, la acel moment, nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat.

Ulterior, Arafat a declarat că instituția a predat anchetatorilor 44 de bibliorafturi cu documente despre activitatea persoanelor cercetate, susținând că acestea au lucrat efectiv atât la sediul DSU, cât și de la distanță.

Arafat anunță plângeri și alte demersuri legale

Raed Arafat afirmă că avocații celor 13 persoane vor analiza documentele și vor formula plângeri și sesizări împotriva actelor pe care le consideră nelegale.

„Situația nu poate să rămână așa. Dacă se consideră că este normal ce s-a întâmplat, trebuie justificat cum poate să fie normal, din moment ce au fost incluse persoane despre care se poate dovedi foarte ușor că nu au făcut lucrurile care li se atribuie”, a declarat acesta.

Arafat susține că acuzația care l-ar privi personal ar fi aceea că ar fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false. Șeful DSU neagă acuzația și afirmă că, după consultarea dosarului, nu a identificat nicio probă care să susțină o asemenea ipoteză.

El precizează că nu semnează pontajele zilnice ale persoanelor angajate în direcțiile DSU, acestea fiind aprobate de conducătorii structurilor respective.

„Nu am găsit nimic care să probeze că Raed Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals un angajat fictiv. Eu nu semnez pontajele lor de muncă de zi cu zi și de muncă la distanță”, a afirmat șeful DSU.

În comunicatul transmis duminică, Arafat susține că faptele descrise „nu reprezintă simple erori de apreciere și nici opțiuni procesuale discutabile”, ci ridică problema răspunderii procurorului.

„Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea nu poate rămâne doar o chestiune teoretică, ci trebuie asumată în toate formele prevăzute de lege”, a transmis Raed Arafat.

Acesta a declarat că își păstrează încrederea că instituțiile judiciare vor clarifica situația, însă și-a exprimat temerea că eventuale noi acțiuni ale anchetatorilor ar putea produce prejudicii grave de imagine persoanelor vizate, chiar dacă acuzațiile nu vor fi confirmate ulterior.