Sindicatele din Educație acuză Guvernul că „îngroapă” școala prin noua lege a salarizării și cer Parlamentului să intervină

Proiectul noii legi a salarizării stârnește un nou conflict între Guvern și sindicatele din Educație. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” susțin că forma actuală a actului normativ nu doar că nu rezolvă problemele salariale din sistem, ci le agravează. Cele două organizații acuză Executivul că renunță la angajamentele asumate după greva generală din 2023 și le solicită parlamentarilor să modifice proiectul, pe care îl consideră o nouă lovitură dată profesorilor.

Sindicatele spun că proiectul încalcă promisiunile făcute după greva din 2023

Într-un comunicat transmis vineri, cele două federații afirmă că varianta actualizată a legii salarizării reprezintă o nouă dovadă că autoritățile ignoră revendicările profesorilor și obligațiile asumate în urma protestelor din 2023.

„În loc să elimine inechităţile şi să redea profesiei didactice statutul pe care îl merită, proiectul adânceşte discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice şi condamnă sistemul de învăţământ la un declin şi mai accentuat”, transmit sindicaliștii.

Aceștia susțin că proiectul nu mai respectă principiile stabilite prin OUG nr. 57/2023, actul normativ adoptat după greva generală din Educație.

Potrivit sindicatelor, acel document prevedea ca salariul profesorului debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie, iar întreaga grilă de salarizare să stimuleze evoluția profesională.

În opinia lor, noua grilă elimină aceste principii și nu oferă o diferență suficientă între salariul unui profesor debutant și cel al unui cadru didactic cu gradul I și vechime maximă.

„Guvernul a renunțat la angajamentul privind salarizarea profesorilor”

Reprezentanții FSLI și ai Federației „Spiru Haret” afirmă că Executivul nu respectă nici înțelegerile convenite în 2024 împreună cu Ministerul Muncii și Banca Mondială.

Ei spun că atunci s-a convenit ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să fie echivalent cu cel al unui medic specialist.

„Astăzi, Guvernul renunţă la acest angajament şi propune o grilă salarială în care diferenţa este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului”, afirmă sindicatele.

Acestea consideră că diferența reflectă modul în care este evaluată munca profesorilor și critică faptul că salariul maxim al unui cadru didactic nu ajunge nici măcar la coeficientul 3 într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8.

„Această ierarhizare transmite un mesaj clar: experienţa profesională, performanţa, responsabilitatea şi rolul social al profesorului sunt subevaluate în raport cu alte categorii profesionale”, se mai arată în comunicat.

Majorările salariale, catalogate drept „simbolice”

Cele două organizații sindicale susțin că modificările aduse față de proiectul prezentat în luna mai sunt aproape nesemnificative.

Potrivit acestora, profesorul debutant ar urma să primească în plus 410 lei brut, echivalentul a aproximativ 240 de lei net, în timp ce un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar beneficia de o creștere de doar 164 de lei brut, adică aproximativ 96 de lei net.

„Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate şi un rol esenţial în societate”, susțin reprezentanții sindicatelor.

În plus, aceștia critică și suma propusă pentru activitatea de dirigenție, respectiv 410 lei brut, pe care o consideră insuficientă în raport cu responsabilitățile pe care le presupune această activitate.

Totodată, reclamă reducerea unor indemnizații acordate pentru predarea simultană, activitatea din zone izolate și practica pedagogică.

Avertisment privind noi proteste în Educație

Sindicatele afirmă că noul proiect trebuie analizat împreună cu măsurile introduse deja prin Legea nr. 141/2025, precum majorarea normei didactice, creșterea numărului de elevi din clase, reducerea tarifului pentru plata cu ora și plafonarea unor drepturi salariale.

În opinia lor, toate aceste măsuri fac parte din aceeași politică prin care sistemul de învățământ pierde resurse, în loc să beneficieze de investiții.

În final, cele două federații avertizează că Executivul riscă să provoace un nou conflict social în Educație și le cer parlamentarilor să respingă proiectul.

Sindicaliștii spun că, în caz contrar, „Guvernul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru adâncirea conflictului social din Educaţie şi pentru declanşarea unor noi acţiuni de protest”.

Ei mai transmit că parlamentarii care vor vota legea „îşi vor asuma întreaga responsabilitate politică şi morală pentru accentuarea crizei din Educaţie, degradarea sistemului de învăţământ şi compromiterea atractivităţii profesiei didactice”.