Reducerea deficitului structural nu mai reprezintă o alegere, ci o condiție esențială pentru stabilitatea economică a României, avertizează prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea. Oficialul susține că ajustarea finanțelor publice este necesară pentru păstrarea încrederii investitorilor, menținerea stabilității cursului de schimb și reducerea costurilor de finanțare.
Declarațiile au fost făcute miercuri, la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, eveniment organizat la sediul BNR de Confederația Patronală IMM România.
Reducerea deficitului, o urgență pentru economia României
Leonardo Badea a afirmat că România traversează o perioadă de consolidare fiscală, iar spațiul pentru noi facilități fiscale sau subvenții este extrem de limitat.
„România se află în cadrul unui proces amplu şi strict de ajustare a finanţelor publice. Reducerea deficitului structural nu este o opţiune teoretică ci o necesitate imediată pentru menţinerea percepţiei favorabile a investitorilor, a stabilităţii cursului de schimb, precum şi pentru scăderea costurilor de finanţare ale întregii economii. În acest cadru fiscal strâns, spaţiul de manevră pentru facilităţi fiscale generalizate sau subvenţii directe este, practic, foarte limitat. Serviciul datoriei publice şi angajamentele de consolidare fiscală limitează sever alocările bugetare, iar facilităţile trebuie să fie foarte bine analizate şi calibrate şi trebuie să permită obţinerea de efecte economice vizibile şi cuantificabile”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR, potrivit AGERPRES.
BNR: România a recuperat decalajul față de UE, dar dezechilibrele s-au adâncit
Oficialul BNR a arătat că România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri economice din regiune în ultimii aproape 20 de ani, însă această evoluție a fost însoțită de acumularea unor dezechilibre macroeconomice.
„Pe de-o parte am înregistrat creşteri record ale PIB per capita în regiunea noastră, pe de altă parte am acumulat dezechilibre macroeconomice fapt care a determinat cronicizarea deficitelor gemene”, a explicat Leonardo Badea.
Potrivit acestuia, PIB-ul pe locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la aproximativ 10.800 de euro în 2007 la aproape 31.000 de euro în 2024, în timp ce media Uniunii Europene a urcat de la 24.700 de euro la 39.700 de euro.
„Am avansat, aşadar, într-un ritm considerabil mai rapid decât media Uniunii, astfel că de la doar 44% din media europeană în 2007, am ajuns la aproximativ 79% în 2024. Este o performanţă remarcabilă, la care sectorul IMM-urilor a avut o contribuţie esenţială. Şi totuşi, acest nivel ne plasează abia pe locul 18 între cele 27 de state membre, de aceea drumul convergenţei nu este încheiat, iar etapele pe care le avem de parcurs în continuare sunt semnificativ mai dificile”, a adăugat Badea.
Modelul de creștere economică și-a epuizat resursele
Prim-viceguvernatorul BNR consideră că modelul economic care a susținut dezvoltarea României după aderarea la Uniunea Europeană nu mai poate genera aceleași rezultate.
„Modelul acesta economic îşi epuizează resursele. Nu doar pentru că România, ca şi alte economii emergente aflate într-o etapă similară de dezvoltare, are nevoie de soluţii diferite pentru a evita capcana venitului mediu şi a menţine ritmul convergenţei, ci şi deoarece contextul global este acum complet diferit şi considerabil mai dinamic”, a afirmat Leonardo Badea.
Acesta a explicat că perioada de după criza financiară globală a oferit condiții excepționale, greu de repetat: datorie publică redusă, dobânzi minime istorice, costuri mici ale forței de muncă și un flux consistent de investiții străine și fonduri europene.
În opinia sa, aceste avantaje nu mai există.
„Este puţin probabil ca datoria publică să revină la nivelurile de atunci, întrucât dobânzile nu mai sunt la minime istorice, inflaţia este alimentată de o succesiune de şocuri de ofertă, iar avantajul costurilor salariale reduse s-a diminuat considerabil”, a spus oficialul BNR.
Productivitatea, cheia următoarei etape de dezvoltare
Leonardo Badea consideră că economia României nu se va mai putea baza pe aceleași motoare de creștere ca în ultimii ani și susține că sporirea productivității va deveni principalul factor care poate susține dezvoltarea economică.
„Cel puţin, pentru un timp îndelungat, nu ne vom mai putea baza pe aceleaşi surse de creştere economică ca în perioada trecută”, a avertizat prim-viceguvernatorul BNR, subliniind că „o condiţie esenţială pentru creşterea economică este ca productivitatea să sporească”.
Carta Albă a IMM-urilor, prezentată miercuri la sediul BNR, a fost realizată în prima parte a acestui an pe baza unui eșantion de aproximativ 1.800 de întreprinderi mici și mijlocii din toate județele și domeniile de activitate și analizează teme precum finanțarea afacerilor, accesarea fondurilor europene și politicile de personal, oferind totodată o radiografie a mediului antreprenorial din România.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .