Generația Z schimbă regulile pe piața muncii: 4 din 10 tineri vor pleca de la actualul loc de muncă până la sfârșitul anului

Aproape jumătate dintre angajații români din Generația Z iau în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele șase luni, arată studiul „Employee Sentiment România 2026”. Pentru tinerii cu vârste între 18 și 28 de ani, oportunitățile de promovare au devenit mai importante decât siguranța locului de muncă, o schimbare semnificativă față de generațiile mai în vârstă.

Datele analizate de către Mkor evidenţiază faptul că avansarea în carieră motivează 43% din eşantionul Generaţiei Z să caute un nou angajator, faţă de 27% la nivel general, în timp ce siguranţa locului de muncă ar conta pentru doar 18% (faţă de 36% în rândul Gen X şi 29% Millenials). Astfel, scorul mediu de probabilitate a schimbării locului de muncă în rândul Generaţiei Z este de 5,1 din 10, faţă de 3,96 ca medie naţională, potrivit Agerpres.

În acelaşi timp, 20% dintre angajaţii Generaţiei Z au acordat scorul maxim de 10 din 10, adică sunt siguri că vor pleca, faţă de 13% la nivel naţional.

Avansarea în carieră contează mai mult decât stabilitatea

În ceea ce priveşte factorii care ar determina o schimbare profesională, se observă priorităţi diferite în funcţie de segmentul de vârstă şi diferenţe notabile apar la nivelul oportunităţilor de avansare în carieră: acestea sunt menţionate de 43% dintre tinerii de 18-28 de ani, comparativ cu 27% în cazul Millennials şi 22% în rândul segmentului Gen X (versus 30% media generală).

De cealaltă parte, siguranţa locului de muncă este un motiv de schimbare pentru doar 18% dintre respondenţii Generaţiei Z, în timp ce pentru Millennials ponderea este de 29%, iar pentru Gen X de 36%.

Potrivit sursei citate, creşterea venitului este principalul motiv de schimbare a locului de muncă pentru toate categoriile de vârstă, deşi în rândul tinerilor aceasta are o pondere de 75%, comparabilă cu media eşantionului (78%).

Salariul rămâne principalul motiv pentru schimbarea jobului

În context, 54% dintre cei din Generaţia Z susţin că volumul de muncă a crescut faţă de anul anterior, pondere similară şi când vine vorba despre media populaţiei generale.

Studiul de specialitate arată că, referitor la dinamica echipei, numărul de colegi a rămas aproximativ la fel pentru 45% din Generaţia Z, faţă de 54% la nivel general, iar moralul echipei a scăzut în percepţia a 47% vs 50%.

La nivel individual, 28% dintre persoanele din categoria Generaţiei Z raportează creşteri salariale faţă de 20% persoanele Millenials şi 17% Gen X, o siguranţă a locului de muncă mai bine evaluată (24% spun că a crescut faţă de 10% media generală) şi oportunităţi de dezvoltare profesională în creştere pentru 32% dintre aceştia, faţă de 19% media eşantionului.

Au cele mai mici salarii, dar sunt cei mai optimiști

Portretul angajatului Generaţiei Z surprinde o persoană cu cel mai mic salariu, dar şi cu cel mai mare optimism. Cu un venit mediu de aproximativ 3.700 de lei faţă de 4.900 de lei, media naţională, şi cu 57% care se încadrează în categoria veniturilor mici (aproximativ 4.000 de lei), Generaţia Z porneşte de pe o poziţie dezavantajată faţă de colegii mai în vârstă,se menţionează în cercetare.

Totuşi, 28% dintre tinerii din Generaţia Z raportează creşteri salariale, faţă de 20% media generală, iar 24% resimt o stabilitate a locului de muncă faţă de 10% media eşantionului, ceea ce poate sublinia că vulnerabilitatea financiară iniţială este compensată de un optimism profesional caracteristic debutului în carieră.

O pondere de 42% din eşantionul Generaţiei Z afirmă că e probabil şi foarte probabil să plece în următoarele şase luni, ceea ce poate reprezenta un semnal timpuriu pentru organizaţiile fără o politică de retenţie a tinerelor talente.

În populaţia generală activă, siguranţa locului de muncă este extrem de importantă (pe lângă un salariu mai mare), în timp ce pentru Generaţia Z aceasta reprezintă o motivaţie de doar 18%, respectiv de două ori mai puţin decât perspectiva de avansare.

Datele din studiul citat sunt extrase din cercetarea Employee Sentiment România 2026, realizată pe un eşantion de 1.000 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, prin metoda CAWI (online), în panelul Mkor.