Legătura neașteptată dintre anticoncepționale și mâncatul compulsiv. Ce arată un nou studiu

Alimentaţia emoţională este un comportament influenţat de numeroşi factori, iar cercetătorii încearcă să înţeleagă mai bine ce anume îl favorizează. Un nou studiu sugerează că, la unele femei care folosesc contraceptive orale cu doi hormoni, perioada în care sunt administrate pastilele ar putea fi asociată cu o tendinţă mai mare de a mânca pe fond emoţional. Autorii subliniază însă că rezultatele indică o asociere şi nu demonstrează o relaţie de cauzalitate.

Un studiu publicat în revista JAMA Network Open a analizat dacă combinarea unor hormoni sintetici în contraceptivele orale poate influenţa alimentaţia emoţională, un comportament recunoscut ca factor de risc pentru episoadele de mâncat compulsiv, conform News.ro.

Cercetarea, coordonată de Michigan State University, a inclus 422 de femei cu vârste între 15 şi 30 de ani, care utilizau deja acelaşi tip de contraceptiv oral care are în combinaţie estrogen şi progestativ. Participantele au fost urmărite timp de 49 de zile consecutive, acoperind două cicluri complete de administrare a pilulelor.

În fiecare seară, participantele au completat chestionare online privind alimentaţia emoţională, preocupările legate de greutate şi aspectul corporal, precum şi starea generală de spirit.

Alimentaţia emoţională a fost definită ca tendinţa de a mânca excesiv sau de a simţi nevoia de a mânca în urma unor emoţii negative.

Rezultatele au arătat că participantele au raportat niveluri semnificativ mai ridicate de alimentaţie emoţională în zilele în care luau contraceptivele cu hormoni activi comparativ cu perioada în care luau pilulele inactive, fără hormoni.

Acelaşi tipar general a fost observat şi în subgrupul celor 51 de femei care prezentau episoade de mâncat compulsiv. Totuşi, autorii atrag atenţia că acest subgrup a fost redus, iar unul dintre rezultatele analizate nu a fost semnificativ statistic, astfel încât concluzia trebuie interpretată cu prudenţă şi confirmată prin cercetări suplimentare.

Mâncatul compulsiv reprezintă consumul unei cantităţi mari de alimente într-un interval scurt de timp, perioadă în care persoana simte că nu îşi poate controla comportamentul alimentar – cât sau cum mănâncă.

Este una dintre cele mai frecvente tulburări de alimentaţie şi afectează în special fetele şi femeile. Afecţiunea este asociată cu depresia, consumul de substanţe şi diverse complicaţii asupra sănătăţii fizice, însă cauzele sale nu sunt pe deplin înţelese.

Contraceptivele utilizate în studiu conţineau o doză constantă de hormoni sintetici în perioada pilulelor active, urmată de şapte zile de administrare a unor pilule inactive. Această schemă le-a permis cercetătorilor să compare comportamentul alimentar al aceleiaşi participante în timpul administrării hormonilor şi în perioada fără hormoni. Autorii precizează că studiul a fost unul observaţional şi nu reprezintă un experiment controlat.

Pentru a verifica dacă diferenţele observate puteau fi explicate doar prin modificări ale dispoziţiei, cercetătorii au inclus în analiză şi nivelul emoţiilor negative raportate de participante.

Ei au constatat că femeile nu au raportat mai multă alimentaţie emoţională doar pentru că se simţeau mai rău în perioada administrării pilulelor active. De asemenea, preocupările privind greutatea corporală şi imaginea corporală au rămas similare indiferent de tipul pilulei administrate.

Autorii menţionează că studii anterioare au arătat că femeile tind să consume mai multe alimente în perioada de după ovulaţie, când nivelurile estrogenului şi progesteronului sunt crescute simultan. Contraceptivele orale combinate conţin un estrogen sintetic şi un progestativ, o combinaţie de hormoni asemănătoare celei întâlnite în organism în perioada de după ovulaţie.

Pe baza acestor observaţii şi a unor rezultate obţinute anterior în studii pe animale, cercetătorii formulează ipoteza că aceşti hormoni ar putea influenţa sistemele de recompensă din creier, implicate în apariţia poftelor alimentare şi a plăcerii asociate consumului de alimente, ceea ce ar putea face ca produsele bogate în grăsimi sau zahăr să fie percepute ca fiind mai atractive. Ei subliniază însă că această explicaţie rămâne o ipoteză şi necesită cercetări suplimentare.

Studiul a evidenţiat şi o observaţie neaşteptată. Nivelul alimentaţiei emoţionale a fost mai redus în al doilea ciclu de monitorizare decât în primul, deşi expunerea la hormoni a fost aceeaşi. Cercetătorii presupun că simpla completare zilnică a chestionarelor, o metodă cunoscută drept automonitorizare, ar fi putut determina participantele să devină mai conştiente de propriul comportament alimentar. Autorii precizează că această posibilitate reprezintă doar o ipoteză şi nu un efect demonstrat.

Studiul are însă mai multe limitări. Cercetătorii nu au măsurat nivelurile hormonilor din sângele participantelor, astfel că nu au putut confirma cantitatea de hormoni sintetici absorbită de fiecare femeie. A fost analizat un singur tip de contraceptiv oral, astfel încât nu se ştie dacă alte formule ar produce rezultate similare. De asemenea, nu a existat o perioadă de întrerupere între administrarea pilulelor active şi a celor inactive, ceea ce înseamnă că o parte din hormoni ar fi putut rămâne în organism şi ar fi putut reduce diferenţele observate. În plus, majoritatea participantelor au fost femei albe recrutate din registrul de gemeni al Michigan State University, ceea ce poate limita aplicabilitatea rezultatelor la populaţia generală.

Autorii subliniază că nu toate femeile au prezentat o creştere a alimentaţiei emoţionale în timpul administrării pilulelor active, ceea ce sugerează că răspunsul la tratament poate varia de la o persoană la alta, posibil inclusiv din cauza unor factori genetici. De asemenea, întrucât studiul a fost unul observaţional, poate identifica doar o asociere între perioada administrării pilulelor active şi comportamentul alimentar şi nu poate demonstra că hormonii sintetici determină direct aceste modificări.