Lucrările arheologice din situl Târcov-Piatra cu Lilieci – încheiate cu ajutorul zilierilor, coordonaţi de specialişti

Lucrările arheologice din situl Târcov – Piatra cu Lilieci au fost încheiate de către specialiştii Muzeului Judeţean Buzău, fiind descoperite obiecte deosebite care vor fi valorificate muzeal, campania beneficiind de un bugetul alocat de aproximativ 20.000 lei, sumă folosită în mare măsură pentru angajarea zilierilor.

Muzeul Judeţean Buzău a încheiat campania de cercetări arheologice desfăşurată în situl Târcov – Piatra cu Lilieci. Cetatea dacică se află la aproximativ 7 kilometri de localitatea Pârscov, în apropierea satului Târcov, plasată pe o culme greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte şi o înălţime maximă de 735 de metri. Cetatea a funcţionat în vremea regelui Decebal, însă, potrivit cercetătorilor Muzeului Judeţean Buzău, zona ar fi fost locuită mult mai devreme, încă din epoca bronzului, potrivit Agerpres.

Potrivit instituţiei de cultură, pentru perioada dacică, arheologii au cercetat parţial o locuinţă incendiată, în interiorul căreia au fost descoperite vase, iar la baza locuinţei a fost identificată şi vatra de foc folosită pentru prepararea hranei.

Mai mult, în legătură cu epoca bronzului, au fost recuperate mai multe vase întregibile.

O fibulă romană, piesă rară pentru spaţiul Daciei preromane, precum şi un fragment de brăţară din bronz, decorată cu incizii, au fost descoperite la doar câteva zile după deschiderea campaniei arheologice.

„În acest an, şantierul de la Târcov a furnizat informaţii foarte importante vizavi de locuirea şi de modul în care au ocupat comunităţile din epoca bronzului şi din epoca fierului spaţiul şi locul pe acea creastă muntoasă. Au fost descoperite mai multe fragmente provenind de la locuinţe din cele două perioade, recipiente ceramice, dintre care, din fericire, în acest an, multe întregibile şi găsite în poziţie spunem noi, in situ, adică găsite pe loc, nu aruncate, ci găsite în locuinţe. Multe dintre ele vor fi expuse pe 15 ianuarie 2027 în cadrul programului nostru de tradiţie, descoperiri arheologice recente şi, dintre piesele mai uşor valorificabile din punct de vedere muzeal şi de mai mare interes pentru public, evident este vorba despre o fibulă şi o brăţară din metal”, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Rezultatele arheologice au fost obţinute în aproximativ o lună, timp în care situl a fost deschis, iar suma de bani cheltuită a fost de aproximativ 20.000 de lei. Banii au fost utilizaţi cu precădere pentru plata muncitorilor, care au depus eforturi semnificative pentru a urca pe platoul montan, unde au avut loc lucrările.

„Pentru şantierul acesta, bugetul a fost de aproximativ 20.000 de lei, sumă care include plata zilierilor, transportul specialiştilor noştri, precum şi diurnele. Târcovul face parte din categoria satelor semi-abandonate, din păcate, de aceea, forţa de muncă reuşim să o cooptăm din satele învecinate. Este un şantier care nu presupune foarte multă forţă de muncă, pentru că, trebuie să spunem, este un şantier greu. Şapte, opt oameni din trei, patru sate. E o zonă săracă şi greu găseşti oameni dispuşi să facă un astfel de efort, pentru că unii dintre cei care vin şi lucrează pe situl de la Târcov merg zilnic pe jos şi câte 2-3 kilometri pe munte”, a mai precizat Daniel Costache.

Pentru arheologi, cercetările de la Târcov reprezintă o provocare de fiecare dată când situl este deschis, atât din cauza accesului dificil către zona de interes, amplasată în vârful unei culmi muntoase, cât şi din perspectiva dificultăţii de a găsi lucrători disponibili pentru o activitate care presupune un efort fizic considerabil.