Paradoxul României: decalaj mic la salarii, dar femeile ajung la pensii cu aproape 19% mai mici decât bărbații

România se află printre statele europene cu cele mai mici diferențe salariale între femei și bărbați, însă avantajul dispare când vine vorba despre pensii. Datele analizate de Euronews, pe baza Eurostat, arată că femeile din România câștigă, în medie, cu 3,7% mai puțin decât bărbații, unul dintre cele mai reduse decalaje din Europa. În schimb, la pensie, diferența urcă la aproximativ 18,9%, ceea ce arată că inegalitățile acumulate de-a lungul vieții profesionale se văd mult mai dur la bătrânețe.

La nivelul Uniunii Europene, diferența salarială medie între femei și bărbați era de 11,1% în 2024. În cazul pensiilor, decalajul este mai mult decât dublu: femeile pensionare primesc, în medie, cu 24,5% mai puțin decât bărbații. Altfel spus, pentru fiecare 100 de euro primiți de un bărbat pensionar, o femeie pensionară primește, în medie, doar 75,5 euro.

România: salarii aproape egale pe hârtie, pensii mult mai mici pentru femei

România apare, la prima vedere, într-o poziție bună în statisticile privind diferența de salarizare. Cu un decalaj de 3,7%, este depășită doar de Luxemburg, unde indicatorul este în favoarea femeilor, și de Belgia, cu 0,7%. Polonia are, la rândul ei, un nivel apropiat, de 4%. La polul opus se află Estonia, Cehia, Austria și Ungaria, unde diferențele salariale dintre femei și bărbați sunt mult mai mari.

Însă imaginea se schimbă semnificativ la pensie. În cazul României, diferența dintre decalajul salarial și cel de pensie este de 15,2 puncte procentuale. Practic, chiar dacă diferența de salariu este printre cele mai mici din Europa, pensiile femeilor rămân considerabil mai mici decât cele ale bărbaților.

Explicația ține de faptul că pensia nu reflectă doar salariul de la un moment dat, ci întreaga carieră: câți ani a lucrat o persoană, cât a contribuit, dacă a avut întreruperi de activitate, perioade de concediu pentru creșterea copiilor, muncă part-time sau ani cu venituri mai mici. Experții citați de Euronews arată că diferențele mici din timpul vieții active se pot acumula timp de decenii și devin mult mai vizibile la pensionare.

De ce se adâncește diferența la pensie

Potrivit specialiștilor citați de Euronews, decalajul de pensii este mai mare decât cel salarial pentru că include nu doar diferența de plată pe oră, ci și diferențele privind numărul de ore lucrate, anii de contribuție și întreruperile de carieră. În multe state europene, femeile sunt cele care preiau în proporție mai mare îngrijirea copiilor sau a altor membri ai familiei, ceea ce poate însemna perioade mai lungi în afara pieței muncii sau venituri mai mici.

În România, problema are o particularitate importantă: deși munca part-time este mai puțin răspândită decât în țări occidentale precum Olanda, Germania sau Austria, diferența de participare pe piața muncii între femei și bărbați rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Eurostat arăta că, în 2024, România avea al treilea cel mai mare decalaj de ocupare între femei și bărbați, de 18,1 puncte procentuale, după Italia și Grecia.

Asta înseamnă că problema României nu este doar cât câștigă femeile care lucrează, ci și câte femei ajung să aibă o carieră completă, stabilă și suficient de lungă pentru a acumula contribuții comparabile cu ale bărbaților.

România stă mai bine decât media europeană la decalajul de pensii, dar diferența rămâne importantă. La nivelul UE, pensia medie a femeilor de peste 65 de ani era cu 24,5% mai mică decât cea a bărbaților în 2024. Cele mai mari diferențe au fost raportate în Malta, Olanda și Austria, iar cele mai mici în Estonia, Slovacia și Ungaria.

România se află, așadar, într-o zonă intermediară: nu are unul dintre cele mai grave decalaje de pensii din Europa, dar nici nu reușește să transforme diferența salarială mică într-o egalitate reală la finalul vieții active.

Vârsta de pensionare a femeilor crește treptat până la 65 de ani

În România, vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, însă pentru femei atingerea acestui prag se face treptat, până în ianuarie 2035. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, în cazul femeilor, vârsta standard de pensionare crește eșalonat de la 62 de ani și 3 luni la 65 de ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv crește de la 32 de ani și 8 luni la 35 de ani.

Această egalizare ar putea reduce, în timp, o parte din decalajele generate de perioadele mai scurte de contribuție. Totuși, simpla creștere a vârstei de pensionare nu rezolvă problema dacă femeile continuă să aibă o participare mai redusă pe piața muncii sau întreruperi mai dese de carieră.