Avocatul familiei Pașca cere explicații publice privind relocarea celor 409 persoane de la Dumbrava: „Care a fost baza legală?”

Avocatul Răzvan Doseanu, apărătorul familiei Pașca în dosarul DIICOT privind așezămintele de la Dumbrava, cere autorităților să explice care a fost baza legală pentru relocarea tuturor celor 409 persoane găsite în locațiile administrate de Viorel Pașca, în condițiile în care acuzațiile din dosar ar viza un număr mai mic de presupuse victime.

Într-o postare pe Facebook, avocatul ridică problema persoanelor care, susține el, aveau discernământ și nu aveau probleme psihice, întrebând dacă acestea au cerut să plece sau au fost duse fără acordul lor.

„Întrebare publică pentru toate autoritățile și mass-media din România implicate în cazul «Viorel Pașca – Dumbrava – Dumnezeu poartă de grijă»: Având în vedere relocarea a 409 persoane de către autorități, care a fost baza legală pentru extragerea persoanelor care aveau discernământ și care nu aveau niciun fel de probleme psihice?”, a transmis Răzvan Doseanu.

Avocatul continuă seria întrebărilor și cere lămuriri cu privire la consimțământul persoanelor relocate.

„Oamenii au cerut să plece sau au fost duși cu forța fără să li se ceară acordul?”, a mai scris apărătorul familiei Pașca.

Doseanu invocă diferența dintre numărul persoanelor relocate și numărul victimelor din acuzații

Răzvan Doseanu susține că există o diferență importantă între numărul persoanelor relocate de autorități și numărul presupuselor victime reținute în acuzațiile DIICOT.

„Au fost relocate 409 persoane. Conform acuzațiilor sunt doar 210 victime (cifra totală pentru perioada 2020-2025), iar din cele 210 doar pentru 128 a fost exercitată acțiunea civilă din oficiu”, a transmis avocatul.

„Aștept cu interes răspunsurile tuturor celor implicați. M-ar interesa la modul serios părerea colegilor juriști pe această temă”, a mai scris Răzvan Doseanu.

Poziția avocatului vine în contextul în care autoritățile au relocat persoanele găsite în imobilele din Bihor după intervenția DIICOT, iar ancheta vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane.

Documente invocate de apărare: Pașca ar fi cerut anterior instituțiilor să preia oamenii

Într-o altă postare, Doseanu prezintă mai multe documente și adrese transmise în timp între Viorel Pașca și instituțiile statului. Pașca ar fi cerut în scris, în februarie 2026, DGASPC Bihor, Consiliului Județean Bihor și AJPIS Bihor o soluție legală pentru persoanele aflate la Dumbrava, după o discuție la Prefectură în care i s-ar fi transmis să nu mai primească bolnavi fără adăpost.

Conform sursei citate, Pașca ar fi solicitat instituțiilor să preia cei aproximativ 400 de oameni dacă statul considera că activitatea de la Dumbrava nu este necesară sau nu este legală, dar ar fi precizat că nu va recurge la evacuarea lor.

DDGASPC Bihor i-a răspuns lui Pașca, în februarie 2026, că instituția nu are responsabilitatea directă de a asigura „hrana, tratamentul și îngrijirea” persoanelor pe care acesta le-a primit în spațiile sale, indicând totodată rolul autorităților locale în evaluarea persoanelor vulnerabile și identificarea serviciilor sociale necesare.

Ministerul Muncii ar fi indicat responsabilitatea autorităților locale

Ministerul Muncii i-a transmis lui Viorel Pașca, într-un răspuns din august 2025, că, dacă în urma controalelor sunt constatate nereguli privind acordarea serviciilor sociale, responsabilitatea preluării persoanelor găzduite revine autorităților administrației publice locale.

Un document al Corpului de Control al Ministerului Muncii arată că locațiile de la Dumbrava erau proprietăți private, fără formă juridică de organizare ca serviciu social, dar persoanele prezente ar fi declarat inspectorilor sociali că locuiesc și se gospodăresc acolo din proprie voință și că nu doresc să părăsească respectivele locații.

În același document, potrivit sursei citate, inspectorii sociali ar fi solicitat unităților administrativ-teritoriale să identifice persoanele găzduite și serviciile sociale adecvate nevoilor acestora, prin anchete sociale și măsuri de asistență socială.

Cazul Pașca, între acuzațiile DIICOT și responsabilitatea statului

Dosarul privind așezămintele de la Dumbrava a fost deschis de DIICOT pentru trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat. Procurorii susțin că, sub aparența unei activități umanitare, persoane vulnerabile ar fi fost exploatate prin încasarea de pensii, indemnizații, beneficii sociale, donații și alte sume de bani.

Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și Delia Păcală au fost reținuți pentru 24 de ore, însă Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă și a dispus cercetarea lor sub control judiciar. DIICOT a anunțat că va contesta decizia instanței.

Apărarea insistă însă asupra unei dimensiuni distincte a cazului: rolul instituțiilor statului care, de-a lungul anilor, ar fi trimis sau tolerat trimiterea unor persoane vulnerabile la Dumbrava, iar ulterior ar fi evitat să își asume preluarea acestora. Documentele publicate arată că persoane din mai multe județe, inclusiv din București, Bihor, Satu Mare, Cluj, Arad, Brașov, Constanța, Vâlcea, Timiș, Maramureș, Mureș, Bistrița-Năsăud și Hunedoara, ar fi ajuns în județul Bihor inclusiv prin unități spitalicești.

Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.