CONAF: Problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică

Datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică privind participarea populaţiei la activitatea economică arată că problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică, consideră Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

„Comparativ cu anul 2024, populaţia ocupată a României a scăzut cu aproape 159.000 de persoane, în timp ce populaţia inactivă de 15 ani a crescut cu peste 95.000, iar numărul şomerilor a crescut cu aproape 50.000 de persoane. În interiorul acestor evoluţii se află însă indicatorul care merită cea mai mare atenţie. Numărul persoanelor încadrate în categoria casnice a crescut într-un singur an cu peste 45.000 de persoane, de la 1,316 milioane în 2024 la 1,361 milioane în 2025. Aproape 98% dintre acestea sunt femei. Aceasta înseamnă că aproape jumătate din creşterea populaţiei inactive este explicată de majorarea acestei singure categorii”, precizează organizaţia printr-un comunicat transmis miercuri, potrivit Agerpres.

Creşterea categoriei casnicelor are loc într-un an în care deficitul de forţă de muncă continuă să fie invocat drept una dintre principalele frâne ale dezvoltării economice, atrage atenţia CONAF. Potrivit sursei citate, munca acestor femei nu dispare atunci când ies din statistica ocupării – se mută în gospodărie, în îngrijirea copiilor şi a vârstnicilor

În acelaşi timp, populaţia de 15 ani şi peste a scăzut cu doar 14.000 de persoane, rămânând aproape neschimbată, ceea ce arată că deteriorarea nu poate fi explicată exclusiv prin evoluţiile demografice. În schimb, economia a pierdut aproape 159.000 de persoane din populaţia ocupată, în timp ce inactivitatea şi şomajul au crescut cumulativ cu aproape 145.000 de persoane.

„Datele INS arată că problema României nu este lipsa oamenilor, ci reducerea participării lor la activitatea economică. Raportul INS mai evidenţiază un fenomen relevant pentru mediul de afaceri: reducerea ocupării se regăseşte în principal în categoria patronilor şi lucrătorilor pe cont propriu, în timp ce numărul salariaţilor rămâne relativ stabil. Acest lucru indică o erodare a bazei productive interne şi a capacităţii economiei de a genera iniţiativă antreprenorială şi valoare adăugată”, subliniază comunicatul.

În context, preşedinta CONAF, Cristina Chiriac, arată că raportul INS este nota de plată a unor decizii amânate ani la rând.

„Ani la rând, politicile publice au tratat participarea la piaţa muncii ca pe o consecinţă a creşterii economice, nu ca pe una dintre condiţiile ei. Dacă populaţia ocupată scade, inactivitatea creşte, iar categoria casnicelor avansează într-un singur an cu peste 45.000 de persoane, concluzia este clară: România îşi restrânge propria bază de forţă de muncă activă. Acest fenomen nu mai poate fi interpretat exclusiv ca o problemă socială. Înseamnă mai puţini contribuabili, productivitate mai redusă şi o economie care îşi diminuează propriul potenţial de creştere. Joseph Stiglitz a demonstrat, în „Costul inegalităţii”, că subutilizarea capitalului uman nu este un rezultat inevitabil al pieţei, ci consecinţa unor politici – şi că se plăteşte în producţie şi în creştere pierdute. Aici mecanismul este identic: o rezervă de forţă de muncă ţinută în afara economiei nu este o chestiune socială, ci un cost pe care România îl suportă an de an, prin decizie sau prin lipsa ei. Aceasta este linia pe care CONAF o trasează astăzi: participarea femeilor la piaţa muncii este o agendă economică naţională. Cine ignoră această realitate întârzie rezolvarea uneia dintre cele mai costisitoare vulnerabilităţi structurale ale economiei româneşti, şi administrează declinul”, a declarat Cristina Chiriac.

Raportul „Starea economică a femeii în România – 2026”, aflat în curs de finalizare, analizează impactul economic al participării reduse a femeilor pe piaţa muncii, costurile macroeconomice ale inactivităţii şi măsurile prin care această rezervă de capital uman poate fi valorificată în beneficiul competitivităţii economiei româneşti.

CONAF a fost înfiinţată ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. Organizaţia are în componenţa sa 33 sucursale, trei federaţii, 16 patronate, 55 asociaţii şi 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajaţi.

Printre proiectele derulate de CONAF se regăsesc „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educaţie Antreprenorială”, Forumul „De Vocaţie Antreprenoare”, Forumul „24 Trends for 2024”, SupraTAX, „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educaţie Antreprenorială” , „Romanian Venture Forum” – seria de dialoguri deschise, şi „Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate”.