BBC și presa internațională dau exemplul României: cum au salvat medicii spitalele cu pixul și hârtia după atacul hackerilor

România a devenit un exemplu internațional de gestionare a unei crize cibernetice fără precedent, după atacul informatic care a paralizat zeci de spitale în februarie 2024. Presa internațională și BBC prezintă acum reacția autorităților și a medicilor români drept un model de urmat pentru statele care se confruntă cu amenințarea tot mai mare a atacurilor ransomware asupra sistemelor de sănătate.

Publicația greacă Protagon scrie că măsurile luate de România în primele zile ale crizei „au creat o școală” în gestionarea unor situații similare la nivel mondial, iar oficiali și experți din mai multe țări analizează acum soluțiile aplicate de autoritățile române.

Cum a început atacul care a blocat spitalele din România

Pe 10 februarie 2024, Centrul Național de Securitate Cibernetică al României (DNSC) a început să primească apeluri de urgență de la spitale din întreaga țară. Hackerii reușiseră să infecteze sistemele informatice prin intermediul unui software utilizat de unitățile medicale.

În fața riscului ca atacul să se extindă și să pună în pericol viețile pacienților, autoritățile române au luat o decizie radicală: au cerut spitalelor să se deconecteze imediat de la internet.

Potrivit BBC, această măsură a oprit răspândirea atacului și le-a oferit specialiștilor timpul necesar pentru a evalua situația și a începe recuperarea sistemelor.

Medicii au revenit la pix și hârtie pentru a salva activitatea spitalelor

Fără acces la internet, e-mailuri sau platforme digitale, medicii și asistentele au fost nevoiți să se întoarcă la metodele clasice de lucru.

Dosarele medicale au fost completate pe hârtie, laboratoarele au transmis rezultatele analizelor în format tipărit, iar personalul medical a improvizat soluții pentru a continua tratarea pacienților.

Presa internațională subliniază că această revenire temporară la procedurile analogice a permis spitalelor să continue activitatea și să evite efecte grave asupra pacienților.

„Deși pare demodat, acest model a devenit un exemplu pentru gestionarea unor crize similare în întreaga lume”, notează publicația greacă Protagon.

Hackerii au cerut răscumpărare, dar România a refuzat să plătească

Atacul a vizat sistemul informatic „Hipocrate”, care conținea date esențiale despre pacienți, inclusiv analize, rețete și tratamente.

Hackerii au blocat accesul la aceste informații prin intermediul virusului informatic BackMyData și au cerut o răscumpărare de aproximativ 160.000 de euro în bitcoin.

Autoritățile române au transmis însă un mesaj ferm: spitalele nu trebuie să negocieze și nu trebuie să plătească răscumpărarea.

Specialiștii în securitate cibernetică au reușit ulterior să restaureze sistemele folosind copiile de siguranță ale serverelor.

BBC: Reacția României a devenit un model pentru alte state

Potrivit BBC, unul dintre elementele-cheie ale succesului a fost și modul în care autoritățile au comunicat cu populația și cu spitalele.

DNSC a folosit inclusiv mass-media pentru a le cere românilor să nu se prezinte la spitale decât în situații de strictă necesitate, reducând astfel presiunea asupra sistemului sanitar în timpul crizei.

În aproximativ cinci zile, majoritatea spitalelor și-au reluat activitatea aproape normală, fără să fie raportate efecte grave asupra pacienților sau asupra infrastructurii medicale.

BBC și presa elenă arată că reacția României este studiată acum de autorități și experți din întreaga lume, în condițiile în care spitalele au devenit una dintre principalele ținte ale grupărilor de ransomware.

Atacurile asupra spitalelor au crescut la nivel mondial

Exemplele recente confirmă amploarea fenomenului. În Marea Britanie, un atac informatic asupra unei companii de analize medicale a afectat mai multe spitale din Londra și a fost asociat ulterior cu decesul unui pacient.

În Statele Unite, compania Change Healthcare a plătit peste 19 milioane de euro pentru a recupera accesul la sistemele sale, iar alți furnizori de servicii medicale au fost, de asemenea, victime ale unor atacuri similare.

În acest context, cazul României este prezentat în presa internațională drept una dintre puținele situații în care un sistem medical de mari dimensiuni a reușit să gestioneze o criză cibernetică majoră fără să cedeze în fața cererilor de răscumpărare.