Avocatul Adrian Toni Neacșu afirmă că, deși nu crede în scenariul alegerilor anticipate, un calcul constituțional strict arată că cea mai apropiată dată la care acestea ar putea avea loc este 15 noiembrie 2026. Analiza sa vine în contextul dificultăților premierului desemnat Eugen Tomac de a obține o majoritate parlamentară pentru noul Cabinet.
Într-o postare pe Facebook, fostul judecător CSM explică faptul că dizolvarea Parlamentului nu poate avea loc imediat după un eventual eșec al Guvernului Tomac la votul de învestitură, ci doar după îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de Constituție.
Termenul de 60 de zile ar urma să fie calculat de la data la care Eugen Tomac își depune lista miniștrilor și programul de guvernare în Parlament.
Cele două condiții pentru dizolvarea Parlamentului
Adrian Toni Neacșu arată că Parlamentul nu poate fi dizolvat mai devreme de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. În plus, în acest interval trebuie respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
„Dizolvarea Parlamentului nu poate interveni mai devreme de 60 de zile calculate de la data la care Eugen Tomac își va depune lista miniștrilor și programul de guvernare în Parlament”, scrie avocatul.
El precizează că, după trecerea celor 60 de zile, președintele Nicușor Dan ar putea dizolva Parlamentul doar dacă între timp va mai fi respinsă la vot încă o propunere de premier. Chiar și atunci, dizolvarea nu este automată, ci presupune consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
În opinia lui Neacșu, această etapă ar mai adăuga, în mod realist, câteva zile la calendarul politic.
Intervalul 15-31 august, primul moment posibil pentru decretul de dizolvare
Pornind de la ipoteza depunerii listei Guvernului Tomac în jurul datei de 15 iunie, Adrian Toni Neacșu estimează că intervalul 15-31 august ar putea fi prima fereastră în care președintele ar putea emite decretul de dizolvare a Parlamentului.
„Intervalul 15-31 august ar putea fi intervalul în care s-ar putea emite, cel mai devreme, decretul de dizolvare a Parlamentului”, afirmă avocatul.
El subliniază însă că momentul depinde de evoluția procedurilor parlamentare și de deciziile politice ale președintelui, inclusiv de posibilitatea ca șeful statului să încerce și alte variante de guvern înainte de a recurge la dizolvare.
Alegerile trebuie organizate în maximum trei luni
După dizolvarea Parlamentului, Constituția impune organizarea alegerilor parlamentare în cel mult trei luni. Din acest motiv, dacă decretul de dizolvare ar fi emis în a doua jumătate a lunii august, scrutinul ar trebui organizat până cel târziu în noiembrie.
Neacșu estimează că, prin comprimarea maximă a termenelor procedurale, cea mai apropiată zi posibilă pentru alegeri anticipate ar fi duminică, 15 noiembrie 2026.
„Dizolvarea creează o obligație constituțională care nu poate fi relativizată: alegerile parlamentare anticipate trebuie organizate în maximum trei luni de la data decretului. Deci, aproximativ până cel mai târziu 15-30 noiembrie”, explică avocatul.
România nu are o procedură specială pentru anticipate
O problemă majoră, în analiza lui Adrian Toni Neacșu, este lipsa unei proceduri electorale speciale pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Avocatul amintește că OUG 26/2020, adoptată în perioada în care se discuta despre anticipate în mandatul fostului președinte Klaus Iohannis, încerca să adapteze termenele din legea electorală la situația specială a unui scrutin înainte de termen. Ordonanța a fost însă declarată neconstituțională de Curtea Constituțională și nu a produs efecte.
„România nu are o procedură electorală specială pentru alegeri anticipate. OUG 26/2020, care încerca să compatibilizeze termenele obligatorii din actuala lege electorală cu situația specială a celor anticipate, a fost declarată neconstituțională de CCR și nu a intrat în vigoare”, scrie Neacșu.
În opinia sa, actuala procedură electorală ar fi dificil de acomodat cu termenul constituțional maxim de trei luni, dar nu imposibil.
„Vid de putere complet” timp de cel puțin trei luni
Adrian Toni Neacșu avertizează că scenariul anticipatelor ar putea produce un blocaj instituțional sever. El susține că, în perioada dintre dizolvarea Parlamentului și formarea unui nou Legislativ, România s-ar afla într-un „vid de putere complet” de cel puțin trei luni.
Argumentul său este că, pe de o parte, Parlamentul ar fi dizolvat, iar pe de altă parte, Guvernul ar rămâne unul demis, cu puteri limitate. Într-o asemenea situație, potrivit avocatului, nu s-ar mai putea emite acte normative cu putere de lege organică.
„Am avea un vid de putere complet de cel puțin trei luni de zile, pentru că, cu Parlamentul dizolvat și cu Guvernul demis cu puteri limitate, nu se va mai putea emite absolut niciun act normativ de puterea legii organice în România”, susține Adrian Toni Neacșu.
Calendarul final depinde de Nicușor Dan
Fostul judecător CSM subliniază că data efectivă a unor eventuale anticipate ar depinde exclusiv de momentul în care președintele Nicușor Dan ar decide să dizolve Parlamentul, dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale.
Astfel, chiar dacă 15 noiembrie 2026 este, în calculul său, prima dată posibilă pentru organizarea alegerilor, scrutinul ar putea fi împins spre decembrie 2026 sau chiar ianuarie 2027, dacă șeful statului ar amâna decizia și ar încerca alte variante de formare a Guvernului.
„Termenul final depinde exclusiv de momentul în care Nicușor Dan va decide dizolvarea Parlamentului, putând merge, de exemplu, în decembrie sau chiar ianuarie 2027, dacă va întârzia această decizie și va încerca și alte variante eșuate de Guvern”, afirmă Neacșu.