Mai multe dintre băncile sancționate de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR au anunțat că vor contesta în instanță decizia autorității, respingând acuzațiile de coordonare a comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui. Reacțiile vin după ce Consiliul Concurenței a anunțat cea mai mare sancțiune din istoria instituției: amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, aplicate unui număr de 10 bănci participante la fixingul ROBOR.
Potrivit informațiilor publice disponibile până luni, au anunțat explicit că vor contesta decizia Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și ING Bank România. Băncile susțin că au respectat cadrul legal și reglementările BNR, că mecanismul ROBOR este strict reglementat și că decizia Consiliului Concurenței ar fi nefundamentată sau bazată pe o interpretare greșită a funcționării pieței monetare interbancare.
Cea mai mare amendă din istoria Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat băncile pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin „coordonarea comportamentului” în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Autoritatea susține că băncile participante la fixing ar fi făcut schimb de informații confidențiale și strategice, în special legate de preț, cu privire la nivelul ROBOR.
Amenzile anunțate sunt de 875,74 milioane lei pentru Banca Transilvania, 577,36 milioane lei pentru BCR, 442,49 milioane lei pentru Raiffeisen Bank, 431,03 milioane lei pentru UniCredit Bank, 412,47 milioane lei pentru BRD, 405,91 milioane lei pentru ING Bank, 332,98 milioane lei pentru CEC Bank, 96,49 milioane lei pentru Exim Banca Românească, 45,86 milioane lei pentru Libra Internet Bank și 28,1 milioane lei pentru Intesa Sanpaolo România. În cazul Băncii Transilvania apare și o sancțiune separată, de 85,03 milioane lei, pentru fapta atribuită OTP Bank România, preluată între timp de BT.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a susținut că decizia nu vizează reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR. Potrivit acestuia, sancțiunea a fost adoptată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței.
Banca Transilvania acuză lipsa unei fundamentări
Banca Transilvania, instituția care a primit cea mai mare sancțiune, a anunțat că va contesta decizia la Curtea de Apel București după comunicarea oficială și motivarea acesteia. BT susține că a aflat din presă cuantumul amenzilor și că decizia nu are „nicio fundamentare” și „nicio bază reală”.
Banca a transmis că respinge acuzațiile și că va folosi toate căile legale disponibile, inclusiv în fața unor autorități sau instanțe interne și internaționale, dacă va fi cazul. Reprezentanții BT susțin că sancțiunea ignoră cadrul legal aplicabil sectorului bancar, modul în care acesta este supravegheat și reglementat, precum și faptul că banca ar fi acționat conform legislației și regulilor pieței.
BCR invocă precedentul din 2013
BCR, amendată cu 577,36 milioane lei, a anunțat, la rândul său, că va contesta decizia Consiliului Concurenței după comunicarea acesteia. Banca susține că nu a primit încă decizia motivată și respinge concluziile autorității, pe care le consideră neîntemeiate în fapt și în drept.
BCR invocă și faptul că aceeași autoritate a analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și a închis, în 2013, o investigație fără să constate încălcări ale normelor de concurență. Din perspectiva băncii, schimbarea de abordare ridică probleme de predictibilitate și consecvență administrativă.
CEC Bank vorbește despre o decizie „profund nejustificată”
CEC Bank, sancționată cu 332,98 milioane lei, a transmis că va contesta amenda la Curtea de Apel București și că ia în calcul inclusiv implicarea instanțelor europene. Banca de stat respinge categoric acuzația de manipulare a ROBOR și susține că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu regulamentele BNR și cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit.
CEC Bank afirmă că o sancțiune de o asemenea amploare trebuie să se bazeze pe probe clare, nu pe prezumții, și susține că există un conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care Banca Națională este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR.
BRD, Raiffeisen, UniCredit și ING resping acuzațiile
BRD, amendată cu 412,47 milioane lei, a anunțat că va utiliza toate căile legale pentru contestarea deciziei. Banca susține că a respectat regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR și că, în mod paradoxal, respectarea cadrului de reglementare ar fi condus la sancționarea sa.
Raiffeisen Bank, sancționată cu 442,49 milioane lei, a transmis că investigația nu ar fi relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. Potrivit băncii, aspectul invocat de autoritate ar viza transparența cotațiilor, pe care Raiffeisen o consideră o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing, nu o opțiune a băncilor participante.
UniCredit Bank a anunțat că va contesta sancțiunea în instanță, calificând decizia drept injustă și nefundamentată. Banca susține că argumentele tehnice și juridice prezentate în timpul audierilor nu ar fi fost analizate corespunzător.
ING Bank România a respins, de asemenea, concluziile Consiliului Concurenței și a transmis că, după comunicarea deciziei motivate, va exercita toate căile legale de contestare. Banca susține că decizia se bazează pe o interpretare eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor aplicabile.
Poziția BNR: decizia nu vizează regulamentul băncii centrale
Banca Națională a României, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, a transmis că decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR. Reprezentantul BNR a precizat că aspectele privind practicile anticoncurențiale invocate de Consiliul Concurenței vor fi clarificate în instanță, în condițiile în care băncile au anunțat că vor contesta sancțiunile.
Consiliul Concurenței susține că nu pune în discuție regulile BNR sau metodologia ROBOR, ci comportamentul concret al băncilor în timpul fixingului. Pe de altă parte, băncile își construiesc apărarea exact pe ideea că au acționat într-un cadru reglementat, transparent și supravegheat de banca centrală.
Ce urmează
Decizia Consiliului Concurenței poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării. În paralel, băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile considerate anticoncurențiale, planuri care trebuie aprobate de Consiliul Concurenței.
Instanțele vor trebui să stabilească dacă schimburile de informații invocate de Consiliul Concurenței au reprezentat o coordonare anticoncurențială sau, așa cum susțin băncile, au fost parte a funcționării normale a unui mecanism reglementat.