Economia mondială traversează o perioadă în care incertitudinea nu mai reprezintă o excepție, ci începe să devină noua normalitate. După ani marcați de pandemie, conflicte militare, tensiuni comerciale și instabilitate geopolitică, liderii instituțiilor financiare internaționale avertizează că astfel de evenimente vor continua să apară cu o frecvență tot mai mare. În acest context, statele și instituțiile globale sunt nevoite să își regândească strategiile de reziliență. Potrivit directorului general al Fondului Monetar Internațional, provocarea nu mai este evitarea crizelor, ci construirea unor economii suficient de solide pentru a le absorbi fără a produce efecte devastatoare asupra populației și piețelor.
Kristalina Georgieva consideră că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale momentului este faptul că multe guverne și organizații continuă să trateze șocurile globale ca pe fenomene temporare, deși realitatea indică exact contrariul.
Crizele succesive schimbă regulile jocului economic
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că, după ce în ultimii ani lumea s-a confruntat cu criză după criză, este necesar să fie construite fundații capabile să reziste șocurilor, care au devenit tot mai frecvente.
„Sunt îngrijorată că nu internalizăm încă pe deplin faptul că aceasta va fi realitatea lumii”, a declarat Georgieva pentru Bloomberg. „Nu vom ajunge într-un punct în care șocurile să dispară.”
Georgieva, care conduce creditorul cu sediul la Washington din 2019, a trecut prin pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, turbulențele tarifare și, mai recent, conflictul din Orientul Mijlociu.
FMI are o capacitate de creditare de puțin sub 1 trilion de dolari americani, iar misiunea ei – așa cum a descris-o – este de a menține cei 191 de membri ai fondului concentrați pe cooperare pentru binele comun al economiei mondiale.
„Cea mai bună muniție pe care o avem este analiza obiectivă”, a spus ea.
Inteligența artificială, următorul mare test pentru economie
O transformare majoră aflată în desfășurare este răspândirea inteligenței artificiale și impactul acesteia asupra piețelor muncii și economiilor locale.
Georgieva a declarat că organizații, inclusiv FMI, nu au recunoscut suficient inegalitățile generate de globalizare și că își dorește ca acest lucru să nu se repete în cazul inteligenței artificiale.
Lecțiile globalizării nu trebuie ignorate
„Noi, inclusiv Fondul, nu am înțeles pe deplin reacția adversă la globalizare, care a venit din faptul că, da, economia mondială a mers mai bine în ansamblu, dar multe comunități au fost golite de viață, pentru că locurile de muncă au dispărut și nu li s-a acordat suficientă atenție”, a spus ea. „Ceea ce mi-aș dori foarte mult să nu se întâmple este ca același lucru să se repete și în cazul inteligenței artificiale.”
Fondul își va actualiza perspectivele pentru economia globală în iulie, după ce și-a redus proiecția de creștere în aprilie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.