Federaţia Română de Gimnastică a anunţat că procesul de la TAS, privind medalia de bronz a gimnastei Ana Bărbosu de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, costă aproximativ 250.000 de franci elveţieni. În comunicat se anunță că federația nu este dispusă să plătească toată suma.
„Nu poate fi susţinută de o singură instituţie”
FRG spune că în acest context este obligația mai multor instituții să se implice.
„În contextul discuţiilor recente privind susţinerea demersului juridic referitor la medalia olimpică a Anei Bărbosu, Federaţia Română de Gimnastică consideră necesare câteva clarificări. Litigiul aflat pe rolul Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne implică costuri semnificative, estimate la aproximativ 250.000 CHF. Federaţia Română de Gimnastică va continua să trateze acest dosar cu responsabilitate şi profesionalism, având ca obiectiv apărarea intereselor sportive ale României în cadrul procedurilor internaţionale. Apărarea unui rezultat olimpic nu poate fi responsabilitatea unei singure instituţii”, susţine FRG în comunicatul publicat pe pagina oficială de Facebook.
Costurile procesului
Suma de 250.000 de franci elveţieni reprezintă o estimare orientativă a avocaţilor, realizată pe baza elementelor disponibile la acest moment, valoarea finală urmând să fie influenţată de evoluţia procedurii şi de complexitatea demersurilor juridice.
Costurile includ onorarii juridice specializate, expertize tehnice şi sportive, administrarea probelor, traduceri autorizate, taxe procedurale şi alte cheltuieli specifice unui litigiu internaţional de această complexitate.
Federaţia Română de Gimnastică a transmis în data de 22 mai 2026, informări către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi către Agenţia Naţională pentru Sport cu privire la acest demers juridic şi implicaţiile sale financiare.
„Considerăm că apărarea unui rezultat olimpic şi a intereselor unei sportive care a reprezentat România la cel mai înalt nivel trebuie privită ca un efort al întregului sistem sportiv românesc. Totodată, Federaţia funcţionează într-un context economico-financiar dificil, având în acelaşi timp obligaţia de a asigura pregătirea loturilor naţionale, participarea la competiţiile internaţionale şi continuitatea activităţii sportive”, mai precizează oficialii FRG în comunicat.
Litigiu legat de medalia de bronz din finala de la sol
Tribunalul Federal Suprem Elveţian (SFT) a luat decizia, la începutul lunii februarie, de a trimite litigiul legat de medalia de bronz din finala de la sol, în concursul feminin de gimnastică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, spre reexaminare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), care acordase medalia româncei Ana Bărbosu.
Bărbosu s-a clasat iniţial pe locul al treilea în finala de la sol, dar a coborât pe locul al patrulea după ce delegaţia Statelor Unite a depus un apel în urma evoluţiei reprezentantei sale, Jordan Chiles. Nota americancei a fost mărită şi aceasta a urcat de pe locul al cincilea pe trei, notează Agerpres.
România a făcut sesizare la TAS, care a decis că nota iniţială a americancei Chiles ar trebui păstrată deoarece apelul delegaţiei SUA a fost făcut după termenul de un minut şi deci nu ar fi trebuit să fie valid.
O nouă probă video
Federaţia americană (USA Gymnastics) a precizat că a oferit o nouă probă video care atestă faptul că primul protest a fost comunicat la 47 de secunde de la publicarea notei, iar un al doilea protest opt secunde mai târziu. Totuşi, potrivit federaţiei americane, noile dovezi nu au fost admise de TAS.
Tribunalul Federal Suprem Elveţian a anunţat că retrimite cazul la TAS, ”pe baza înregistrării audio-video descoperite după decizia luată de TAS” în favoarea Anei Bărbosu.
Curtea federală a precizat că este o probabilitate ca înregistrarea audio-video să ducă la o modificare a deciziei TAS în favoarea aplicanţilor (Chiles şi USA Gymnastics), având în vedere că TAS ar putea considera, în lumina acestei înregistrări, că solicitarea verbală făcută pentru Jordan Chiles a fost efectuată înainte de expirarea perioadei limită regulamentare de un minut.
Ce s-a întâmplat la Paris
Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestaţie şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziţia a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut şi ea contestaţie pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea şi pe 5 de americanca Jordan Chiles.
Ulterior, atât federaţia de gimnastică din SUA, cât şi gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal Elveţian.
România nu mai obţinuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbaşa câştiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.