Producătorul german de armament Rheinmetall a anunţat marţi că a semnat contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro cu armata română, pe care le-a descris drept „cel mai mare pachet de contracte internaţionale din istoria recentă a companiei”, relatează Agerpres.
Ce include contractul
Într-un comunicat de presă publicat marţi, Rheinmetall a precizat că aceste contracte, atribuite în cadrul programului Security Action for Europe (SAFE), includ:
-
298 de vehicule Lynx,
-
o familie de vehicule de luptă de ultimă generaţie,
-
sisteme de apărare aeriană Skyranger,
-
muniţie de calibru mediu pentru apărare aeriană
-
transportoare blindate de trupe,
-
două nave de patrulare offshore
-
două nave de sprijin pentru scafandri.
Livrările sunt programate să înceapă în 2028 şi să fie finalizate până în 2030.
„Rheinmetall urmează să investească câteva sute de milioane de euro în România, o proporţie semnificativă din valoarea adăugată fiind generată în acest stat membru NATO şi UE, situat pe flancul estic al Alianţei. Se estimează că proiectul va crea mii de noi locuri de muncă. Peste 200 de subcontractanţi vor fi integraţi în reţeaua de aprovizionare”, a precizat compania germană.
„Suntem recunoscători pentru încrederea pe care România ne-a acordat-o în ceea ce priveşte dotarea şi modernizarea forţelor sale armate. Împreună cu partenerii noştri români, vom crea aici un ecosistem de apărare de anvergură”, a declarat directorul general de la Rheinmetall AG, Armin Papperger.
Ce spune Guvernul
România este deja una dintre pieţele pe care este prezentă compania germană. Filiala sa, Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaş, este activă de mulţi ani. Contractele majore atribuite acum vor fi executate şi în alte locaţii.
„Contractul încheiat între autorităţile române şi Rheinmetall reprezintă nu doar o oportunitate de modernizare a capabilităţilor de apărare ale României, ci şi un pas important către revitalizarea industriei naţionale de apărare, deoarece peste 50% din producţie va avea loc în România sau în colaborare cu companii locale. Acesta marchează începutul unei noi faze de dezvoltare industrială care are potenţialul de a deveni un motor cheie al creşterii economice a României şi al integrării industriei locale în ecosistemul european în următorul deceniu”, a declarat şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicatul companiei.
Guvernul a transmis, marţi, stadiul implementării Programului SAFE şi apreciază că România nu pierde fonduri şi nici accesul la alocarea financiară aprobată prin instrumentul SAFE, relatează News.ro.
Potrivit oficialilor Executivului, pentru contractele nesemnate încă – achiziţia a 139 de transportoare blindate Piranha 5 şi a 1.115 platforme de transport auto multifuncţionale – în cadrul Grupului de lucru interinstituţional se va analiza modul de folosire a sumelor alocate, fie prin iniţierea unei achiziţii comune, fie prin suplimentarea fondurilor alocate altor programe.” Implementarea Planului naţional SAFE continuă conform etapelor asumate, iar alocarea de 16,68 miliarde euro rămâne disponibilă integral”, arată oficialii Executivului.
Guvernul a transmis, marţi, stadiul implementării Programului SAFE.
„Instrumentul «Acţiunea pentru securitatea Europei» (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziţia de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum şi pentru infrastructură duală. Potrivit Regulamentului (UE) 2025/1.106, statele membre au putut semna într-o primă etapă contracte de achiziţie singulare (fără cooperare cu alt stat membru) până la data de 30 mai 2026, urmând ca într-o etapă ulterioară achiziţiile să fie realizate în cooperare cu alt stat membru/SEE-AELS sau cu Ucraina ori Republica Moldova”, arată Guvernul, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, din totalul de 16,68 miliarde Euro, România va folosi 4,2 miliarde Euro pentru infrastructură duală, respectiv pentru realizarea capetelor de autostradă A7 şi A8.
Din restul de 12,48 miliarde destinate echipamentelor militare, au fost semnate în etapa achiziţiilor singulare, respectiv până la data de 30 mai 2026, următoarele contracte de achiziţie:
· Achiziţia maşinii de luptă a infanteriei pe şenile (298 de maşini şi derivate), încheiat cu Rheinmetall Automecanica SRL pentru o valoare totală de 3,337 miliarde Euro. Producţia finală a maşinilor de luptă va fi localizată în România, respectiv la Mediaş. Elementele esenţiale vor fi de asemenea produse în România, aşa cum este cazul sistemului de protecţie balistică, sistemului de armament, carcasei blindate, sistemului de comunicaţii, suitei de aplicaţii software de comandă şi control;
· Achiziţia a patru nave, dintre care două nave de patrulare maritimă şi două nave de intervenţie a scafandrilor, contract încheiat cu NVL B.V. & Co. KG pentru o valoare totală de 920 milioane Euro. Producţia navei, realizarea suprastructurii, precum şi armarea navei (incluzând montaj, instalare, conectare a echipamentelor specifice) se va realiza la unul dintre şantierele navale din România;
· Achiziţia a 11 sisteme de apărare antiaeriană, respectiv 7 sisteme SKYNEX, 2 sisteme SKYRANGER (fiecare a câte 12 baterii) şi 2 sisteme navale Millenium, încheiat cu Rheinmetall Italia S.p.A pentru o valoare totală de 981.950.000 Euro,
· Muniţia aferentă de calibru 35 mm AHEAD, în valoare de 449.750.000 euro, încheiat cu Rheinmetall Waffe Munition GmBH. Producţia sistemelor de apărare antiaeriană va fi parţial localizată în România, în timp ce realizarea muniţiei va fi localizată integral într-o facilitate nou construită în România. Localizarea unei linii de producţie de muniţie antiaeriană de 35 mm AHEAD adresează un interes strategic al României.
· Achiziţia de 34 de sisteme de drone militare, precum şi a 15 kit-uri Scorpion, contract încheiat cu producătorul Quantum Systems, pentru o valoare totală de 30.700.000 Euro. Asamblarea finală a sistemelor de drone se va realiza în România.
· Achiziţia a 231 sisteme MANPAD MISTRAL, inclusiv 934 de rachete MISTRAL, cu o valoare de 625.591.000 Euro, în cadrul European Joint Acquisition of Mistral System;
· Achiziţia a 6 elicoptere H175M, încheiat anterior cu Airbus Helicopters, pentru care va fi finanţată prin Instrumentul SAFE o tranşă finală de 132.000.000 Euro.
De asemenea, potrivit Executivului, au fost semnate anterior datei 30 mai 2026 următoarele contracte de achiziţie de echipamente cu utilizare duală:
· Achiziţia a 7 elicoptere multirol mediu-greu H160, încheiat cu Airbus Helicopters France, şi a 5 elicoptere mediu-uşor H145, încheiat cu Airbus Helicopters Germany, pentru o sumă totală de 280.886.125 Euro. În cazul ambelor tipuri de elicoptere, mentenanţa şi reparaţiile se vor realiza la facilităţi din România.
· Achiziţia a două avioane tactice multirol Spartan pentru managementul victimelor multiple, încheiat cu Leonardo S.p.a., pentru o sumă totală de 245.000.000 Euro.
· Achiziţia unui simulator de zbor pentru elicoptere Airbus H135 şi Sikorsky S70M, încheiat cu Simultec S.R.L., pentru valoarea de 43.180.000 Euro.
· Achiziţia de centre de date mobile şi centre de operaţiuni de securitate cibernetică pentru o valoare de 109.907.000 Euro, încheiat cu Logic Computer S.R.L., realizarea fiind integrală în România;
· Dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică pentru o valoare de 196.000.000 Euro, încheiat cu Digi România S.A., realizarea fiind integrală în România.
· Achiziţia mai multor echipamente pentru managementul victimelor multiple: complet mobil cu capacitate de management fatalităţi în masă (2 bucăţi), autospeciale de transport personal şi victime multiple (110 bucăţi) şi autospeciale de transport înalţi contagioşi (5 bucăţi), tren de intervenţie în situaţii de urgenţă, încheiate cu Deltamed SRL pentru o sumă totală de 133.771.000 Euro, producţia parţială şi integrarea echipamentelor urmând să fie realizată în România.
· Achiziţia mai multor ambarcaţiuni pentru transport de trupe şi patrulare maritimă (3 bucăţi), de intervenţie (6 bucăţi) şi de salvare victime (2 bucăţi) pentru o valoare totală de 24.310.000 Euro, încheiat cu Şantierul Naval Mangalia S.A.
· Platforme de comunicaţii pentru colaborare şi coordonare, precum şi pentru prioritizarea traficului critic, pentru o valoare totală de 13.000.000 Euro, încheiat cu asocierea dintre companiile româneşti Dendrio Solutions, Dendrio Innovations, Arctic Stream şi Tema Energy.
· Achiziţia unui laborator mobil TEMPEST (5 bucăţi) pentru o valoare de 1.500.000 Euro, încheiat cu Bluespace Technology S.A.
Executivul explică faptul că, în ceea ce priveşte achiziţiile care nu au fost realizate până la această dată, există două situaţii:
– Contracte de achiziţii pentru care a fost deja agreată achiziţia în cooperare cu alt stat sau cu o agenţie internaţională, acestea putând fi semnate şi ulterior datei de 30 mai 2026;
– Contracte de achiziţii iniţial programate ca achiziţii singulare, dar care, din cauza ofertelor prea mari ale operatorilor economici sau complexităţii ridicate, vor deveni comune.
Dintre contractele de achiziţie pentru care a fost deja agreată achiziţia în cooperare cu alt stat, Guvernul menţionează:
· Achiziţia a 12 elicoptere H225M pentru o valoare aproximativă de 800.000.000 Euro, ce urmează să fie încheiată în cooperare cu Direcţia Generală de Armamente din Franţa. Achiziţia elicopterelor H225M este de interes strategic, fiind deja încheiat un acord de cooperare industrială cu compania Airbus Helicopters SAS şi cu I.A.R. S.A., prin care s-a agreat iniţierea transferului de tehnologie şi licenţe către compania românească, angajaţii acesteia fiind pregătiţi în următorii ani în Franţa în vederea realizării în România a unei linii de asamblare finală. Intenţia statului român este de a achiziţiona un lot subsecvent de 30 de elicoptere H225M produse în România de către I.A.R. S.A.
· Achiziţia a 12 radare Gap Filler pentru o valoare aproximativă de 258.000.000 Euro, ce urmează să fie încheiată în cooperare cu Direcţia Generală de Armamente din Franţa. Achiziţia se realizează în baza unui acord de cooperare industrială încheiat cu companiile Thales Romania S.R.L. şi Thales LAS France S.A.S., prin care se agreează transferul de tehnologie în domeniul comunicaţiilor în vederea producţiei în România, precum şi producţia parţială a celor 12 radare în România.
„Dintre contractele de achiziţie pentru care a fost deja agreată achiziţia printr-o agenţie internaţională (precum NATO Support and Procurement Agency sau NATO Communications and Information Agency) sau în cadrul unui program european de achiziţii comune (precum European Sky Shield Initiative), menţionăm: achiziţia a trei sisteme de rachete sol-aer cu bătaie medie IRIS-T SBAMD(L)-MR / SBAMD(L)-M-MR; achiziţia a două sisteme SBAM-TC; achiziţia unei soluţii informatice pentru sisteme C4ISR; achiziţia a 87.360 de lovituri calibrul 35x228mm”, mai transmite Guvernul.
Executivul face referire şi la contractele de achiziţii pentru care a fost intenţionată o achiziţie singulară, dar aceasta nu a fost realizată anterior datei de 30 mai 2026.
Este vorba despre:
· Achiziţia a 139 de transportoare blindate Piranha 5.
„Contractul nu a fost semnat ca urmare a solicitării de către potenţialul furnizor a unei sume semnificativ mai mare decât cea agreată de către autorităţile române. În cadrul Grupului de lucru interinstituţional se va analiza modul de folosire a sumelor alocate pentru acest program, fie prin iniţierea unei achiziţii comune, fie prin suplimentarea fondurilor alocate altor programe”, arată Guvernul.
· Achiziţia a 1.115 platforme de transport auto multifuncţionale.
„Contractul nu a fost semnat ca urmare a solicitării de către potenţialul furnizor a unei sume semnificativ mai mare decât cea agreată de către autorităţile române. În cadrul Grupului de lucru interinstituţional se va analiza modul de folosire a sumelor alocate pentru acest program, fie prin iniţierea unei achiziţii comune, fie prin utilizarea unor acorduri cadru preexistente, fie prin suplimentarea fondurilor alocate altor programe”, se mai arată în comunicatul de presă.
· Achiziţia sistemelor de armament individual şi muniţiei aferente.
„Contractul nu a fost semnat din cauză că până la acest moment nu au fost finalizate procedurile tehnice. În vederea implementării acestui program a fost semnat un acord de cooperare industrială care asigură localizarea integrală în România a producţiei armelor automate, respectiv a pistolului şi a muniţiei la Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir şi Uzina Mecanică Sadu. Această localizare este valabilă şi în cazul unei achiziţii comune, rămânând o condiţie obligatorie şi obiectivul nostru major. În cadrul Grupului de lucru interinstituţional se va iniţia transformarea acestei achiziţii într-o achiziţie comună, fiind realizată în cooperare cu un alt stat, păstrând însă cantităţile şi sumele aprobate, precum şi condiţiile de localizare a producţiei”, mai arată Guvernul.
Potrivit comunicatului citat, „achiziţiilor anterior menţionate li se adaugă achiziţii pentru produse cu o valoare mai redusă, coordonate în principal de Ministerul Afacerilor Interne, pentru care a fost asumată încă de la începutul planului realizarea de achiziţii în comun cu alte state membre UE, Ucraina sau Republica Moldova”.
„În perioada următoare Grupul de lucru interinstituţional coordonat de Cancelaria Prim-ministrului va continua activitatea de implementare a Instrumentului SAFE, având ca obiectiv principal stimularea industriei de armament şi de utilizare duală din România, precum şi integrarea producătorilor români în cadrul lanţurilor europene de producţie. Contrar unor informaţii vehiculate în spaţiul public, România nu pierde fonduri şi nici accesul la alocarea financiară aprobată prin instrumentul SAFE ca urmare a evoluţiei achiziţiilor singulare. Implementarea Planului naţional SAFE continuă conform etapelor asumate, iar alocarea de 16,68 miliarde euro rămâne disponibilă integral”, se mai arată în comunicatul de presă al Guvernului.
Rheinmetall produce tancuri, camioane militare, artilerie, sisteme de apărare antiaeriană şi muniţie, toate acestea fiind la mare căutare în contextul războiului din Ucraina. Afacerile din domeniul apărării reprezintă 80% din vânzările companiei.
În 2024, Rheinmetall a raportat vânzări la nivel de grup de 9,75 miliarde de euro, un salt de 36% comparativ cu 2023. Armin Papperger şi-a propus ca Rheinmetall să ajungă la vânzări cuprinse între 40 şi 50 de miliarde de euro în 2030.
Rheinmetall este unul dintre cei mai mari producători europeni de echipamente de apărare și securitate, cu sediul la Düsseldorf, Germania. Compania a fost fondată în 1889 și s-a transformat dintr-un producător industrial într-un actor-cheie al industriei de apărare europene.
Rheinmetall are o legătură istorică cu Germania condusă de Adolf Hitler, în sensul că a fost unul dintre principalii producători de armament ai țării în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Rheinmetall nu este un caz singular care a colaborat cu regimul lui Hitler. Multe dintre marile companii germane contemporane au avut activități în perioada nazistă, inclusiv Volkswagen, BMW, Siemens, Mercedes-Benz Group. În ultimele decenii, multe dintre acestea au finanțat cercetări istorice independente și programe de compensare pentru victimele muncii forțate din timpul regimului nazist.
Poziția ministerului Apărării și a celui de Interne
Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne au transmis, marţi, precizări despre Programul ”Sistem armament individual tip NATO” din cadrul SAFE, reprezentanţii MApN explicând că cerinţele operaţionale au fost formulate exclusiv în funcţie de nevoile Armatei şi nu au fost modificate de la stabilirea şi aprobarea lor, relatează News.ro.
Oficialii MAI au explicat că pentru a gestiona partea de program care le revine a fost încheiat un Acord de asociere de autorităţi contractante între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Contractul nu a fost încă încheiat, întrucât reprezentanţii Asocierii au formulat o serie de solicitări suplimentare de clarificare cu privire la datele şi rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor.
„În luna decembrie 2025, Ministerul Apărării Naţionale a definit şi transmis către Cancelaria Prim-Ministrului şi Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului cerinţele operaţionale aferente categoriilor de armament pentru care instituţia este beneficiar. Aceste cerinţe au fost aprobate de Consiliul de Supraveghere a Cerinţelor şi au rămas neschimbate pe întreaga durată a procesului, nu au suferit nicio modificare până la încheierea procedurilor de negociere. Cerinţele operaţionale au fost formulate exclusiv în funcţie de nevoile Armatei României şi au avut un caracter general, astfel încât să poată fi îndeplinite de mai mulţi producători existenţi pe piaţă”, au transmis, marţi, oficialii Ministerului Apărării, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestora, caracteristicile nu au fost construite în jurul unui anumit produs, producător sau operator economic şi nu au avut ca efect restrângerea concurenţei.
În baza acestor cerinţe operaţionale, Ministerul Apărării Naţionale precizează că a elaborat şi aprobat intern specificaţiile tehnice exclusiv pentru categoriile de armament destinate structurilor proprii ale MApN, respectiv:
– Pistol cal. 9 mm;
– Armă de asalt cal. 5,56 mm (în versiune cu ţeavă scurtă şi lungă);
– Aruncător cal. 40 mm cu posibilitatea ataşării la arma de asalt;
– Mitralieră uşoară de sprijin cal. 5,56 mm;
– Mitralieră cal. 7,62 mm;
– Sistem sniper cal. 7,62 mm (semiautomat).
„Subliniem faptul că specificaţiile tehnice elaborate de MApN nu fac trimitere la niciun producător şi nu conţin cerinţe restrictive care să favorizeze sau să conducă la selectarea unui anumit operator economic. Acestea au fost fundamentate exclusiv pe baza necesităţilor operaţionale ale beneficiarului militar”, se mai arată în comunicatul MApN.
Instituţia transmite că armamentul calibru 4,6 mm şi 6,8 mm nu sunt destinate Ministerului Apărării Naţionale, acestea reprezentând cerinţe formulate de alte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională.
„Totodată, Ministerul Apărării Naţionale nu a avut ca cerinţă operaţională şi nu achiziţionează muniţie în cadrul acestui program. Pe parcursul întregului proces, aşa cum reiese din documentaţia oficială, MApN nu a modificat cerinţele aprobate în decembrie 2025 şi nu a introdus cerinţe suplimentare care să influenţeze desfăşurarea procedurii de achiziţie sau să favorizeze vreun participant. Documentele elaborate de Minister au fost analizate şi aprobate în conformitate cu procedurile interne, inclusiv la nivelul Consiliului pentru Achiziţii, şi au fost realizate în aplicarea deciziilor adoptate de grupul de lucru interinstituţional coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, precum şi a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, au mai transmis oficialii Ministerului Apărării.
Aceştia menţionează că Ministerul Apărării Naţionale nu a avut atribuţii şi nu a fost implicat în stabilirea cerinţelor de cooperare industrială aplicabile programului.
La rândul lor, oficialii Ministerului Afacerilor Interne au transmis precizări cu privire la componentele care le revin în cadrul proiectului respectiv.
„Pentru această achiziţie a fost încheiat un Acord de asociere de autorităţi contractante între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Activităţile aferente procedurii s-au desfăşurat sub coordonarea Ministerului Apărării Naţionale până la data de 13 mai a.c., ulterior coordonarea fiind transferată Ministerului Afacerilor Interne”, arată MAI, marţi, într-un comunicat de presă.
Instituţia explică faptul că deciziile comisiei de evaluare se fundamentează pe evaluările tehnice, juridice şi operaţionale ale tuturor reprezentanţilor instituţiilor membre ale Acordului de asociere.
„Contractul privind achiziţia Sistemelor de Armament Individual de infanterie tip NATO şi Muniţie nu a fost încă încheiat, procedura continuând potrivit procedurilor de lucru şi regulilor Comisiei Europene emise pentru aplicarea Regulamentului SAFE (UE) nr. 2025/1106. În cadrul rundelor de discuţii şi analize desfăşurate în şedinţele comisiei de evaluare din data de 30.05.2026, reprezentanţii Asocierii au formulat o serie de solicitări suplimentare de clarificare cu privire la datele şi rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor. Aceste elemente sunt analizate de reprezentanţii instituţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, în vederea continuării procedurii în condiţii de legalitate, rigoare tehnică şi responsabilitate instituţională”, se arată în comunicatul de presă al MAI.
Totodată, arată instituţia citată, la data de 30.05.2026, a fost încheiat Acordul de cooperare industrială, prin care furnizorul şi MEDAT au agreat condiţiile de localizare a producţiei reperelor care fac obiectul contractului în proporţie de peste 65% în România, în cadrul filialelor CN Romarm.
„Pentru arma de asalt de 5.56 mm, pistolul de 9 mm, pistolul semiautomat de 9 mm şi aruncătorul de grenade de 40 mm, localizarea producţiei va fi în proporţie de 100% în România. Obiectivul instituţiilor din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională rămâne finalizarea procedurii în conformitate cu regulile naţionale şi europene aplicabile, cu respectarea cerinţelor tehnice, juridice şi operaţionale aferente unei achiziţii de importanţă strategică”, mai arată oficialii MAI.
România a obţinut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia.
Accesarea Instrumentului SAFE este coordonată de Guvernul României, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relaţia cu Comisia Europeană, cooperarea cu statele eligibile şi planurile de investiţii. Pentru coordonarea, sincronizarea şi implementarea Instrumentului SAFE a fost constituit un Grup de lucru interinstituţional, condus de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu participarea mai multor autorităţi publice, inclusiv Ministerul Apărării Naţionale, Administraţia Prezidenţială, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor şi Serviciul Român de Informaţii.
Implementarea Instrumentului SAFE se realizează în baza OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul naţional pentru accesarea finanţării destinate achiziţiei de produse din domeniul apărării şi consolidării capacităţilor industriale relevante.