România ar putea primi în doar câteva săptămâni sisteme suplimentare de apărare anti-dronă din partea aliaților NATO, susține generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO. Declarațiile vin după incidentul de la Galați, unde o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând rănirea a două persoane.
Fostul comandant NATO a explicat că sistemele specializate în combaterea dronelor reprezintă cea mai eficientă soluție pentru protejarea unor puncte sensibile de la granița României.
Dorin Toma: Este nevoie de schimb de informații cu Ucraina
Generalul în rezervă consideră că stabilirea exactă a traseului urmat de drona care a ajuns la Galați necesită o analiză comună între România și Ucraina.
„Pentru a identifica exact traiectoria pe care a avut-o această dronă din momentul în care a fost cinetic sau balistic, or noncinetic, electronic deviată de la un anumit traseu, deci a obține o imagine cât mai completă ar trebui să existe un schimb de informații cu partea ucraineană, pentru că sigur și ei au monitorizat și ei au sisteme probabil mai performante decât avem noi. Probabil că, la un moment dat, în urma analizei aprofundate care va dura câteva zile, săptămâni, se va comunica în ce măsură a fost deviată, cum a fost eventual deviată de la această traiectorie.
Noi declarăm că am monitorizat-o înainte de a ajunge la localitatea Reni, acel roi de drone, și după care am monitorizat-o permanent când a pătruns pe teritoriul național, fiind pierdută la un moment dat de radare. Același lucru l-au putut face și ucrainienii cu certitudine. Deci, dacă se pun informațiile cap la cap de ambele părți, există acest schimb de informații, cu certitudine că imaginea este mai clară”, a declarat Dorin Toma, al Digi24.
Acesta a precizat că nu poate fi exclus nici scenariul în care drona și-ar fi modificat traiectoria în urma unei lovituri.
„Se poate întâmpla, nu trebuie omis niciun scenariu din toată această discuție. De asta spun că printr-un schimb de informații, printr-o analiză serioasă, se pot trage anumite concluzii, dar nu cred că va exista 100% certitudine”.
„Cea mai la îndemână soluție este de a solicita sprijinul NATO”
Potrivit fostului comandant NATO, cea mai rapidă variantă pentru consolidarea apărării aeriene este dislocarea temporară a unor sisteme suplimentare din partea aliaților.
„Cea mai la îndemână soluție este de a solicita, pe termen scurt, sprijinul NATO, concret pentru a disloca mai multe sisteme, sprijinul american, pentru că se discută de un singur sistem Merops care a fost dislocat într-un alt traion. Pentru a acoperi poate nu întreaga lungime a frontierei, dar anumite puncte cheie vitale să fie protejate, deci, suplimentar, a unor astfel de sisteme temporar, până când Armata Română reușește să achiziționeze astfel de sisteme”, a explicat Dorin Toma.
Generalul susține că astfel de sisteme sunt cele mai eficiente în combaterea dronelor, în special în condițiile în care România se află în stare de pace.
În cât timp ar putea ajunge sistemele anti-dronă în România
Dorin Toma a atras atenția că, odată aduse în țară, sistemele necesită instruirea personalului care le va opera.
„Se pune problema că..ok ai primit sistemul, trebuie să-ți instruiești personalul pentru a folosi acest sistem. Durează câteva săptămâni. Pentru acel sistem Merops s-a făcut o pregătire în comun cu militari din Polonia. Deci durează în cel mai fericit caz câteva săptămâni. Nu se poate rezolva de pe o zi pe alta”, a afirmat fostul comandant NATO.
România accelerează investițiile în apărarea anti-dronă
Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a anunțat în ultimele zile mai multe contracte majore pentru modernizarea capacităților de apărare.
MApN a semnat cu compania Quantum Systems un contract în valoare de 30,7 milioane de euro pentru furnizarea a 34 de sisteme Mini UAS clasa I și 15 kituri Scorpion, livrările urmând să fie realizate în 2027.
Totodată, România a semnat, prin programul european SAFE, contracte de aproape un miliard de euro pentru sisteme moderne anti-dronă furnizate de Rheinmetall Italia, care includ șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 și două sisteme Millenium.
Valoarea totală a contractului este de 981,95 milioane de euro, fără TVA.