Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu a lansat joi seară, la Antena 3, un atac dur la adresa Guvernului demis, în contextul controverselor privind noua lege a salarizării din sectorul bugetar.
Invitat în emisiunea lui Mihai Gâdea, Lăzăroiu a susținut că Executivul nu ar mai avea dreptul constituțional să pregătească și să promoveze un proiect de lege de o asemenea amploare, după ce mandatul i-a încetat în urma retragerii încrederii de către Parlament.
Fostul judecător CCR a invocat articolul 110 alineatul 4 din Constituție, potrivit căruia un guvern al cărui mandat a încetat „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la depunerea jurământului de către noul Executiv. Textul constituțional prevede expres această limitare în cazul unui guvern demis prin moțiune de cenzură sau aflat în una dintre situațiile de încetare a mandatului prevăzute de legea fundamentală.
„Un guvern demis n-are ce căuta cu proiect de lege”
Întrebat de Mihai Gâdea dacă este constituțional ca actualul Guvern demis să modifice, să negocieze și să pregătească noua lege a salarizării, Petre Lăzăroiu a răspuns că Executivul se află „în plin domeniu de aplicare” al articolului 110 alineatul 4 din Constituție.
„Un guvern demis îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de noul executiv”, a spus Lăzăroiu, susținând că legea salarizării nu poate fi încadrată în categoria actelor curente de administrare.
În opinia fostului judecător CCR, Guvernul nu mai poate veni cu un proiect legislativ major după ce și-a pierdut mandatul politic. El a acuzat Executivul că invocă presiunea jaloanelor din PNRR după ce, timp de luni sau chiar ani, reforma salarizării nu a fost finalizată.
„Luni de zile, uneori ani de zile, nu fac nimica, deși au jaloane în PNRR, deși știu că trebuie să dea drumul la anumite proiecte legislative, să le adopte, și pe ultima sută de metri zic: stați, că avem jalon și dacă nu îl îndeplinim nu mai luăm 700 de milioane”, a afirmat Lăzăroiu.
Acuzație extrem de dură: „Este o infracțiune clară”
Discuția a mers mai departe, spre zona răspunderii penale. Mihai Gâdea l-a întrebat pe fostul judecător CCR dacă, dincolo de încălcarea Constituției, ar putea fi vorba și despre abuz în serviciu. Petre Lăzăroiu a răspuns fără ezitare că, în opinia sa, este vorba despre „o infracțiune clară”.
„Este un abuz în serviciu, care este o infracțiune clară”, a declarat fostul judecător constituțional.
Întrebat cine ar putea răspunde pentru acest presupus abuz, Lăzăroiu l-a indicat în primul rând pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, dar și pe premierul demis și pe ceilalți membri ai Guvernului care susțin demersul.
„În primul rând inițiatorul, Pîslaru, primul-ministru alături, pentru că fără el nu se poate face nimica, și alături de toți ceilalți care îl susțin”, a spus Petre Lăzăroiu.
Fostul judecător CCR a susținut că miniștrii ar trebui să refuze participarea la elaborarea unui astfel de proiect, în condițiile în care Guvernul are puteri limitate. „Să văd și eu miniștrii care spun: nu particip la elaborarea acestui proiect de lege, pentru că nu îmi permite Constituția”, a afirmat acesta.
Pîslaru: Parlamentarii ar urma să preia proiectul ca inițiativă legislativă
Controversa vine după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni proiectul noii legi a salarizării. Acesta a explicat că reforma este un jalon din PNRR și că România riscă fonduri europene dacă nu finalizează demersul. Într-o declarație publică, Pîslaru a spus că nu se află „într-o postură” în care să poată pregăti proiectul cu un guvern cu puteri depline și că obiectivul este ca parlamentarii să preia proiectul ca inițiativă legislativă.
Pîslaru a susținut că reforma a fost amânată ani la rând și că actualul calendar este rezultatul întârzierilor acumulate din 2022 încoace. El a mai afirmat că procedurile de consultare vor fi transparente și că reforma nu urmărește scăderea salariilor aflate în plată, ci reașezarea grilelor și plafonarea unor sporuri.
Petre Lăzăroiu respinge însă această justificare și susține că invocarea PNRR nu poate acoperi limitele constituționale ale unui guvern demis. În opinia sa, presiunea pierderii unor bani europeni nu poate transforma un proiect major de politică salarială într-un simplu act de administrare curentă.
„Mai bine pierdem bani acum decât să vină nenorociri peste ani”
Fostul judecător CCR a insistat că argumentul pierderii fondurilor europene nu ar trebui folosit pentru a forța o lege cu impact major asupra sistemului bugetar.
„E preferabil să pierdem niște bani acum decât să ne dea alte nenorociri peste următorii doi, trei, patru, cinci ani”, a spus Lăzăroiu, referindu-se la efectele pe termen lung ale unei legi adoptate pe grabă și contestate de categorii întregi de bugetari.
El a criticat și ideea negocierilor purtate de sindicate cu un Executiv demis, afirmând că partenerii sociali nu ar trebui să accepte discuții în aceste condiții. „De ce sindicatele să accepte aceste discuții? Nu, dom’le, dumneavoastră ești un guvern demis, n-ai ce căuta cu proiect de lege”, a declarat fostul judecător CCR.
Avertisment privind tensiunile sociale
În finalul intervenției, Petre Lăzăroiu a avertizat că proiectul noii legi a salarizării riscă să provoace tensiuni sociale majore, mai ales dacă angajații din sistemul public vor ajunge la concluzia că pierd bani, în timp ce demnitarii ar beneficia de creșteri salariale.
Mihai Gâdea a comparat situația cu anul 2010, când au fost tăiate salariile bugetarilor, și a vorbit despre riscul apariției unor proteste de amploare. Lăzăroiu a spus că actuala situație este „fără precedent” și că nu înțelege cum își imaginează guvernanții că legea va putea fi adoptată fără reacții puternice din societate.
„Guvernul guvernează pentru popor. Ce fac ei acum este împotriva celor mulți. Dacă noi nu guvernăm pentru cei mulți și doar pentru noi, nu înțeleg de ce îi mai tolerăm”, a afirmat fostul judecător CCR.