Site-ul Dexonline.ro a stârnit un val de reacții după ce a ales drept „cuvânt al zilei” termenul „cretinism”, însoțit de o grafică pe care criticii au interpretat-o ca o suprapunere între „cretin” și „creștin”. Controversa a escaladat rapid, după ce mai multe persoane au acuzat platforma că a folosit un joc vizual prin care ar fi sugerat o asociere ofensatoare între creștini și sensul peiorativ al cuvântului „cretin”. Potrivit postării dexonline, cuvântul ales a fost „CRETINISM”, definit ca boală determinată de insuficiență tiroidiană, dar și cu sens figurat de „tâmpenie, idioție, prostie”.
Explicația oficială: Ziua Mondială a Tiroidei
Alegerea cuvântului nu pare să fi fost întâmplătoare din punct de vedere calendaristic. Pe contul de Instagram al dexonline, „cheia alegerii” a fost indicată ca fiind 25 mai – Ziua Mondială a Tiroidei. Ziua Mondială a Tiroidei este marcată anual pe 25 mai, fiind introdusă în 2008 de European Thyroid Association și susținută ulterior de organizații internaționale de profil.
Problema care a declanșat scandalul nu a fost însă definiția medicală a termenului, ci grafica asociată. Desenul publicat de dexonline poate sugera că a fi cretin este egal cu a fi creștin, pentru că imaginea introducea vizual un „S”/„Ș” în cuvântul „cretin”, astfel încât acesta să poată fi citit „creștin”.
Reacție de la Patriarhie și plângere penală anunțată
Controversa a ajuns și în zona bisericească. Părintele Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a calificat gestul drept „inacceptabil” și a acuzat că o platformă care ar trebui să creeze o comunitate educată a ajuns să promoveze „enormități”. Acesta a criticat și posibila justificare a incidentului prin umor sau ironie, afirmând că dexonline ar trebui să ofere definiții, nu să jignească „suburban” credința creștină.
Scandalul a căpătat și o dimensiune juridică după ce organizația Patria Prima a anunțat că a depus plângere penală împotriva Asociației dexonline și a președintelui acesteia, Radu Borza, pentru postarea „Cuvântul zilei”. Anunțul public al organizației invocă faptul că dexonline ar fi o platformă cu notorietate publică și că mesajul ar fi vizat creștinii.
Dexonline, între proiect lingvistic și activism cultural
Dexonline se prezintă oficial ca un proiect civic, creat și întreținut de voluntari, care transpune pe internet definiții din dicționare de prestigiu ale limbii române. Platforma precizează că definițiile sunt, de regulă, preluate textual din sursele menționate și că nu este subordonată Academiei Române sau altui for. În echipa activă figurează, între alții, Radu Borza, programator, moderator și președinte al Asociației dexonline, iar Cătălin Frâncu este menționat la foști colaboratori, ca fondator și programator al proiectului în perioada 2001-2022.
Tocmai de aceea, criticii susțin că episodul nu poate fi tratat doar ca o alegere lexicografică neutră, ci trebuie citit și în contextul poziționărilor publice anterioare ale unor figuri importante din istoria dexonline. Un interviu IQads din 2017 îi prezenta pe Cătălin Frâncu și Radu Borza drept oamenii care au trasat direcțiile proiectului, iar Frâncu declara acolo că a fondat dexonline în august 2001, proiectul pornind inițial din dileme și discuții legate de limba română.
Istoricul controversat invocat de critici
În cazul lui Cătălin Frâncu, fondatorul dexonline, există o evoluție publică documentată în raport cu religia. În 2012, acesta scria pe blogul său că este „creștin și mergător la biserică”, dar critica folosirea simbolurilor religioase în campanie electorală și spunea că nu vrea un senator „fanatic creștin”, ci un politician care să apere libertățile religioase ale tuturor.
Ulterior, Frâncu și-a schimbat radical raportarea la credință. În 2020, acesta a anunțat seria „Convalescență după religie”, despre experiența sa de creștin ortodox, afirmând că partea voluntară a acestei experiențe a durat 23 de ani și că intenția textelor era să-i ajute și pe alții „să iasă dintr-o situație similară”.
Într-un interviu publicat de Școala 9/Libertatea în 2021, Frâncu afirma că se consideră „convalescent după religie” și făcea o comparație dură între știință și religie, susținând că știința este „foarte smerită”, în timp ce religia este „foarte trufașă” pentru că pretinde că știe adevărul.
Și Radu Borza, actualul președinte al Asociației dexonline, a avut în trecut poziționări publice acide pe teme asociate ortodoxiei românești. În 2021, Borza critica transformarea Sfântului Andrei în „Apostolul românilor”, vorbind despre „scorneli protocroniste”, „impostură” și „gogoasa” potrivit căreia Sfântul Andrei ar fi creștinat poporul român.
Un alt episod readus acum în discuție de criticii dexonline este cel din noiembrie 2020, când platforma a ales „moaște” drept cuvântul lunii. Pe pagina dexonline, cheia alegerii era formulată în contextul pandemiei: „Moaștele au fost și anul acesta centrul de atracție al unei mari părți din populație, în ciuda pandemiei”. Acel cuvânt a fost ilustrat atunci cu un craniu plin de urme de ruj și promovat pe rețelele sociale cu mesajul „Cine pupă moaște, nu mai prinde Paște”.