Grecia susține că a reușit să iasă din una dintre cele mai dure crize economice din Europa prin reducerea taxelor, atragerea investițiilor și reforme fiscale, iar acum vede România drept un partener strategic într-o nouă axă economică regională. Oficialii eleni vorbesc despre dezvoltarea unui coridor energetic și comercial în sud-estul Europei, într-un context în care războiul din Ucraina și noile realități economice schimbă balanța de putere în regiune.
Investiţiile greceşti în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii greceşti prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia şi Tracia.
„Investiţiile se află la un nivel bun. Există, în acest moment, peste 2.000 de companii greceşti prezente în România. Exporturile din Grecia către România sunt la un nivel destul de dezvoltat. De asemenea şi cele dinspre România spre Grecia. Bineînţeles că există şi loc de mai bine. Războiul din Ucraina a ajutat la crearea unui coridor de mărfuri între cele două ţări, trecând din Grecia, prin Bulgaria în România. Să nu uităm şi de coridorul energetic care porneşte din Grecia, trece prin Bulgaria în România şi apoi se extinde în regiune”, a spus Gkioulekas.
Aflat în fruntea unei delegaţii de peste o sută de persoane, care participă la Bucureşti, timp de două zile, la un eveniment dedicat cooperării economice şi regionale dintre Grecia şi România, Konstantinos Gkioulekas consideră că vor fi încheiate mai multe contracte economice, comerciale şi academice între cele două ţări.
„Ne dorim să semnăm cât mai multe contracte de colaborare sub toate aspectele, începând de la universităţi, autorităţi portuare, dar şi cu autorităţi administrativ-teritoriale”, a adăugat demnitarul elen, care consideră România nu doar un partener strategic, ci şi o ţară prietenă.
De ce cumpără tot mai mulți români case în Grecia. Răspunsul oficialilor eleni
Întrebat despre interesul românilor de a cumpăra, în ultimul timp, proprietăţi în nordul Greciei, pentru folosinţă proprie sau închiriere, Konstantinos Gkioulekas a menţionat că acesta este „un lucru absolut normal”.
„Suntem în aceeaşi familie europeană, în Schengen, în Piaţa comună. Astfel, Guvernul elen vede ca un lucru absolut normal ca ca cetăţeni europeni să cumpere proprietăţi într-o ţară care aparţine aceleaşi Uniuni. La fel de normal este să cumpere şi cetăţenii greci proprietăţi în România. Noi vedem în români prieteni adevăraţi, lucru care înlesneşte achiziţia de proprietăţi în Grecia”, a explicat ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia şi Tracia.
Cum susține Grecia că a trecut de la austeritate la una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere
În ceea ce priveşte criza financiară prin care a trecut Republica Elenă în anii 2007-2008, Gkioulekas a explicat care au fost măsurile luate de guvern pentru depăşirea greutăţilor din acea perioadă.
„Guvernul Kyriakos Mitsotakis a urmărit o stabilitate economică fără populism. A combătut evaziunea şi a redus impozitele pentru a ajuta la dezvoltarea afacerilor şi la scăderea şomajului. În acest fel am redus şomajul de la 18% la sub 8%, cât este în prezent. A creat 600.000 de locuri de muncă noi şi asta prin deducerea a 83 de impozite, fără să crească niciun alt impozit. Am iniţiat verificarea încrucişată a datelor (fiscale – n.r.) conectând casele de marcat cu POS-urile, care a avut ca rezultat reducerea evaziunii şi creşterea veniturilor la bugetul statului. Am reuşit astfel să creăm surplusuri prin care să finanţăm politici pentru ajutorarea concetăţenilor noştri aflaţi într-o situaţie economică precară”, a precizat ministrul adjunct.
Conform acestuia, salariul de bază în Grecia a crescut cu peste 35%, iar salariul mediu cu peste 30%.
„Am ajutat foarte mult şi am susţinut familiile cu copii, pensionarii, pe cei care lucrează în structurile militare, în poliţie şi în toate instituţiile de siguranţă din ţara noastră. Am acordat motivaţii pentru tinerii antreprenori, desfiinţând impozitul pentru aceia sub 25 de ani şi scăzând impozitul pentru antreprenorii între 25 şi 30 de ani, de la 24% la 9%. În prezent, economia grecească este una dintre cele două-trei economii europene cu cea mai rapidă rată de creştere, lucru care ne ajută să reducem în continuare datoria publică”, a mai arătat Konstantinos Gkioulekas.
Războiul din Ucraina schimbă economia regiunii: Grecia și România devin nod strategic
În anul 2024, valoarea schimburilor comerciale bilaterale dintre Grecia şi România a fost de 3,22 miliarde euro, în creştere cu 10,64% faţă de anul 2023, din care export 1,24 miliarde euro (+13,68%) şi import 1,98 miliarde euro (+8,82%), cu un sold negativ de 737,77 milioane euro, potrivit unei statistici a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) transmisă AGERPRES.
În primele zece luni ale anului 2025, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 3,052 miliarde euro, în creştere cu 15,51% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, din care export 1,147 miliarde de euro (+10,46%) şi import 1,904 miliarde de euro (+18,78%), cu un sold negativ de 757,05 milioane euro.
Structura comerţului bilateral evidenţiază un schimb echilibrat de produse cu valoare adăugată relevantă. Exporturile României către Grecia sunt dominate de maşini, aparate şi echipamente electrice, alături de produse agroalimentare şi animale vii, în timp ce importurile din Grecia vizează cu precădere metale comune, combustibili minerali şi produse ale industriei chimice. Această complementaritate sectorială oferă premise solide pentru extinderea cooperării economice şi pentru identificarea unor noi oportunităţi de parteneriat între companiile din cele două ţări.
CCIB, împreună cu Ambasada Republicii Elene la Bucureşti şi partenerii instituţionali din ambele ţări, organizează luni şi marţi un eveniment dedicat cooperării economice şi regionale dintre Grecia şi România, sub titulatura: „Cooperare regională strategică în sud-estul Europei”.
La eveniment participă reprezentanţi ai autorităţilor şi administraţiei regionale, camere de comerţ, organizaţii de business, universităţi şi instituţii de cercetare, companii greceşti şi româneşti.
Potrivit organizatorilor, domeniile reprezentate de companiile elene sunt din imobiliare şi construcţii, prelucrarea lemnului, structuri metalice, mobilier, tehnologie şi IT, produse medicale, servicii, industria alimentară.