Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, criticat public de premierul interimar Ilie Bolojan, este considerat de experții Comisiei Europene unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa și are o „importanță strategică aparte”, potrivit unui document intern al Ministerului Afacerilor Externe, publicat de Antena 3 CNN.
În același timp, oficialii europeni avertizează că proiectul trebuie analizat suplimentar din perspectiva diferențelor dintre standardele americane și cele europene de securitate nucleară.
Cu puțin timp înainte de criticile lui Bolojan
Documentul a fost redactat după o întâlnire desfășurată pe 7 mai, la Luxemburg, între reprezentanți ai României și experți ai Comisiei Europene. Sinteza discuțiilor a fost transmisă pe 13 mai premierului Ilie Bolojan, ministrului de Externe Oana Țoiu, Administrației Prezidențiale, mai multor oficiali guvernamentali, dar și conducerii Nuclearelectrica.
La două zile după transmiterea documentului, Ilie Bolojan a formulat primele critici publice la adresa proiectului de la Doicești. Ulterior, el a revenit asupra subiectului și a susținut că proiectul „are niște probleme pe care nu le putem nega”, insistând că România trebuie să aibă grijă de banii publici și să susțină doar investiții fezabile economic. Declarațiile au provocat reacții dure din partea PSD, inclusiv din partea liderului Sorin Grindeanu, care l-a acuzat pe Bolojan că slăbește companii strategice ale statului și pune în discuție un proiect legat de parteneriatul strategic cu SUA.
Comisia Europeană vede proiectul ca fiind printre cele mai avansate din Europa
Potrivit documentului MAE, la întâlnirea de la Luxemburg au participat reprezentanți ai companiei de proiect ROPower, ai Nuclearelectrica și ai Ministerului Energiei, iar din partea europeană au fost prezenți oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv din DG ENER și Euratom Supply Agency.
Discuția a vizat stadiul proiectului SMR de la Doicești și pregătirea notificării oficiale prevăzute de Articolul 41 din Tratatul Euratom, procedura prin care statele membre informează Comisia Europeană în legătură cu investițiile nucleare. Potrivit Parlamentului European, articolele 41-44 din Tratatul Euratom prevăd că Executivul european emite o opinie asupra noilor investiții nucleare, verificând respectarea obligațiilor privind securitatea nucleară, gestionarea deșeurilor radioactive și securitatea aprovizionării.
Concluzia raportului redactat de partea română este că „discuțiile au confirmat interesul major al Comisiei pentru evoluția proiectului, considerat unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa și, posibil, primul de acest tip care va intra efectiv în procedura formală de evaluare prevăzută de Tratatul Euratom”.
Proiectul de la Doicești prevede construirea unei centrale cu șase module NuScale, fiecare cu o capacitate de 77 MWe, ceea ce ar însemna o capacitate totală instalată de 462 MWe.
Centrala ar urma să fie construită pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, în logica înlocuirii capacităților poluante cu producție de energie nucleară de nouă generație. Potrivit estimărilor prezentate experților europeni, proiectul ar urma să genereze aproximativ 200 de locuri de muncă permanente, circa 1.500 de locuri de muncă în faza de construcție și alte aproximativ 2.300 în activități de producție și manufactură. Autoritățile române estimează și o reducere anuală a emisiilor de CO2 de aproximativ 2,4 milioane de tone.
Bruxelles-ul cere clarificări privind securitatea nucleară
Deși proiectul este privit ca strategic, experții Comisiei Europene au ridicat o problemă esențială: diferențele dintre normele europene și cele americane privind securitatea nucleară.
Potrivit documentului, oficialii europeni au insistat asupra necesității unei analize detaliate privind diferențele dintre procesele utilizate de autoritatea nucleară americană NRC și cerințele europene. Este una dintre cele mai sensibile teme ale proiectului, având în vedere că tehnologia propusă este americană, iar evaluarea finală trebuie să se încadreze în standardele europene și în regimul Euratom.
Partea română a transmis că această analiză este deja în desfășurare și că proiectul implică atât CNCAN, cât și NRC, pentru identificarea diferențelor dintre cele două sisteme de reglementare. ROPower susține public că proiectul folosește tehnologia NuScale, prezentată drept prima tehnologie SMR aprobată de autoritatea americană de reglementare nucleară.
O altă temă ridicată de Bruxelles vizează lanțul de aprovizionare. Reprezentanții Comisiei Europene au insistat ca proiectele dezvoltate pe tehnologii non-europene să demonstreze beneficii concrete pentru industria europeană și pentru autonomia industrială a Uniunii în domeniul nuclear.
România trebuie să respecte mai multe proceduri înainte de aprobarea proiectului
Documentul MAE arată că oficialii europeni au prezentat și principalele proceduri care trebuie respectate înainte ca proiectul să avanseze. Printre acestea se numără notificările privind acordurile internaționale, garanțiile nucleare, depozitarea deșeurilor radioactive, evacuările radioactive și contractele de aprovizionare în relația cu Euratom Supply Agency.
Comisia Europeană a atras atenția că notificarea oficială trebuie depusă doar într-un stadiu suficient de matur al proiectului. Motivul este evitarea unor întârzieri cauzate de solicitări repetate de clarificări, care ar putea apărea dacă dosarul este trimis incomplet sau înainte ca toate analizele tehnice să fie finalizate.
Raportul citat concluzionează că întâlnirea de la Luxemburg și-a atins obiectivele și că echipa ROPower a prezentat proiectul „într-o manieră profesionistă și bine structurată”, atât din punct de vedere tehnic, cât și procedural.
Documentul mai arată că oficialii europeni și-au exprimat disponibilitatea pentru continuarea dialogului tehnic cu partea română și pentru organizarea unor noi reuniuni dedicate securității nucleare, aprovizionării și etapelor procedurale ale proiectului.
