Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat joi seară, 21 mai, că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de militari în Polonia, într-un moment de incertiturine privind viitorul prezenței militare americane în Europa și la doar câteva zile după ce Pentagonul a oprit o rotație de trupe care urma să ajungă pe flancul estic al NATO. Reuters notează că liderul american nu a oferit detalii suplimentare despre calendarul sau structura noii desfășurări.
„Având în vedere alegerea cu succes a actualului președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, pe care am fost mândru să-l susțin, și relația noastră cu acesta, am plăcerea să anunț că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni! Președintele DONALD J. TRUMP”, a scris Trump pe Truth Social.
Schimbare de mesaj după o decizie controversată a Pentagonului
Anunțul vine după ce administrația americană a transmis semnale contradictorii privind prezența militară a SUA în Europa. Pentagonul a oprit desfășurări de trupe către Polonia și Germania, în loc să retragă efective aflate deja pe continent, în cadrul unei reduceri de aproximativ 5.000 de militari americani din Europa. Decizia a vizat inclusiv circa 4.000 de militari ai 2nd Armored Brigade Combat Team, 1st Cavalry Division, care nu au mai plecat spre Polonia conform planului inițial.
Ordinul a fost legat de un memorandum semnat de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, prin care șefii militari americani au fost instruiți să reducă prezența unei brigăzi de luptă în Europa. Decizia a produs reacții dure în Congresul SUA, unde parlamentari republicani și democrați au reclamat lipsa consultării și au avertizat că un asemenea mesaj poate fi interpretat negativ atât de aliați, cât și de Rusia.
În Congres, generalul Christopher LaNeve, șeful interimar al Statului Major al Forțelor Terestre americane, a confirmat că a lucrat cu generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor americane și NATO în Europa, după ce acesta a primit instrucțiuni privind reducerea efectivelor. LaNeve a spus că „a avut cel mai mult sens” ca brigada respectivă să nu mai fie desfășurată, declarație care a alimentat confuzia privind amploarea reală a schimbării.
Varșovia a încercat să calmeze îngrijorările
Guvernul polonez a încercat ulterior să prezinte situația ca pe o amânare temporară, nu ca pe o reducere a angajamentului american. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că nu există o decizie de reducere a numărului de militari americani din Polonia și că efectul ar putea fi doar o suspendare temporară a desfășurării. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat, la rândul său, că desfășurarea a fost întârziată, dar că nu este corect să se spună că trupele sunt retrase din Europa.
Polonia este unul dintre cei mai importanți aliați ai SUA pe flancul estic al NATO și găzduiește, în mod obișnuit, aproximativ 10.000 de militari americani, majoritatea în regim rotațional. Ministerul polonez al Apărării arată că prezența americană include structuri de comandă, unități de luptă, facilități logistice și elemente ale sistemului antirachetă, inclusiv baza de la Redzikowo.
Importanța Poloniei a crescut puternic după invazia rusă pe scară largă în Ucraina. Varșovia este un hub logistic major pentru ajutorul militar occidental destinat Kievului, iar autoritățile poloneze spun că peste 80% din donațiile militare pentru Ucraina au tranzitat teritoriul polonez.
Prezența SUA în Europa, sub presiune politică
Disputa vine într-un context mai larg în care administrația Trump presează aliații europeni să își asume o parte mai mare din apărarea continentului. Potrivit Council on Foreign Relations, Statele Unite aveau, în aprilie 2025, aproximativ 80.000 de militari în Europa, iar numărul a fluctuat în timpul războiului din Ucraina între aproximativ 75.000 și 105.000, în funcție de exerciții, rotații și nevoi operaționale.
După invazia rusă din 2022, Washingtonul a trimis aproximativ 20.000 de militari suplimentari în state aflate în vecinătatea Rusiei, Belarusului și Ucrainei, pentru a întări descurajarea NATO. În ultimul an însă, discuția s-a mutat spre reducerea treptată a prezenței americane și spre capacitatea Europei de a-și asigura propria apărare convențională.
NATO are în prezent opt grupuri de luptă multinaționale pe flancul estic, în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Alianța descrie aceste structuri ca fiind defensive, proporționale și menite să transmită că un atac asupra unui aliat este tratat ca un atac împotriva tuturor.
Rămâne neclar dacă cei 5.000 de militari anunțați acum reprezintă o suplimentare netă a prezenței americane în Europa sau o redistribuire a unor efective care făceau deja parte din planurile de rotație. Generalul Alexus Grynkewich a declarat recent, la NATO, că nu se așteaptă la alte reduceri americane pe termen scurt, dincolo de cei 5.000 de militari deja vizați de deciziile administrației Trump, dar a avertizat că, pe termen lung, Europa trebuie să se aștepte la noi reașezări ale prezenței americane, pe măsură ce aliații europeni își cresc propriile capacități.
