Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a decis să ia iniţiativa pentru a controla calendarul electoral prin dizolvarea actualului Knesset (n.r.: echivalent cu Parlamentul), deschizând astfel calea pentru alegeri anticipate cel mai devreme la sfârşitul lunii august, relatează joi AFP, informează Agerpres.
Majoritatea parlamentară care îl susţine pe Netanyahu a depus un proiect de lege de dizolvare a Knessetului, deschizând calea pentru alegeri anticipate, a anunţat miercuri seară partidul său Likud (dreapta).
‘Cel de-al 25-lea Knesset va fi dizolvat înainte de finalul mandatului. Alegerile vor avea loc la o dată fixată de comisia Knessetului, ce nu va putea să fie mai devreme de 90 de zile după adoptarea acestei legi’, arată textul proiectului difuzat de Likud şi semnat de liderii celor şase grupuri parlamentare ce formează majoritatea.
Conform presei israeliene, proiectul de dizolvare a actualului Knesset ar putea fi supus la vot pe 20 mai, iar adoptarea sa este certă. Scrutinul ar putea avea loc începând din ultima decadă din august, cu aproximativ două luni înainte de finalul legislaturii actuale, stabilit pe 27 octombrie.
Anunţul dizolvării Knessetului survine în contextul în care Netanyahu pare ameninţat de 24 de ore de o implozie a majorităţii sale din cauza nemulţumirii partidelor ultraortodoxe care îi reproşează nerespectarea promisiunii de adoptare a unei legi care i-ar fi pus la adăpost de obligaţiile militare pe tinerii care studiază în şcoli talmudice.
Profitând de aceste dispute, unele partide din opoziţie îşi anunţaseră marţi intenţia de a depune un proiect de lege de dizolvare a parlamentului, însă anunţul Likud pare să îi permită lui Netanyahu să ia controlul asupra calendarului electoral.
Şeful opoziţiei, Yair Lapid, care conduce partidul centrist Yesh Atid (‘Există un viitor’), a reacţionat pe X cu un mesaj laconic la această decizie.
‘Suntem pregătiţi. Împreună’, a scris pe platforma socială, utilizând denumirea noii formaţiuni politice Beyahad (‘Împreună’) pe care a creat-o la sfârşitul lui aprilie în asociere cu fostul prim-ministru Naftali Bennet (dreapta) pentru a-l învinge pe Netanyahu la urne.
Netanyahu, 76 de ani, a dezvăluit recent că a fost operat de cancer la prostată. Prim-ministrul care s-a aflat cel mai mult timp la conducerea Israelului (18 ani cumulaţi începând din 1996) vizează un ultim mandat în timp ce este implicat într-un proces întins pe mulţi ani şi aşteaptă o graţiere din partea preşedintelui.
Cel mai recent sondaj, publicat marţi de postul public KAN, arată Likud în fruntea intenţiilor de vot, cu un mic avans faţă de Beyahad, însă, ţinând cont de dispersarea electoratului, niciuna din cele două formaţiuni nu pare capabilă să formeze un guvern.
Potrivit sondajului, Likud ar obţine 26 de locuri din 120 în Knesset (faţă de 32 în actualul parlament), Beyahad 25, iar Yashar, formaţiunea lui Gadi Eizenkot (centru-dreapta), fost şef de Stat Major şi aliat potenţial al lui Lapid şi Bennett, 15 mandate.
Considerat de majoritatea israelienilor responsabil de eşecul de securitate care a permis atacul fără precedent al Hamas de pe 7 octombrie 2023, Netanyahu le-a promis compatrioţilor o ‘victorie totală’ împotriva Hamas în Gaza, a Hezbollah în Liban şi a Iranului, pe care este încă departe să o obţină după mai mult de doi ani şi jumătate de război pe mai multe fronturi care uzează ţara.
În lupta cu el, Lapid şi Bennet vor să impună drept teme de campanie promisiunea unei anchete naţionale cu privire la 7 octombrie vizând desemnarea responsabililor, precum şi votarea unei legi care să supună evreii ultraortodocşi serviciului militar.
