O publicație a minorității grecești din Albania critică dur un eveniment organizat la Korçë cu ocazia „Zilei Românității Balcanice” și acuză România că ar continua o strategie istorică de prezentare a aromânilor din Balcani drept parte a identității naționale românești.
Publicația HIMARA, care se prezintă drept o voce a minorității grecești din Albania, a relatat, într-un articol publicat pe 11 mai 2026, despre evenimentul organizat cu o zi înainte la Biserica Schimbării la Față a Domnului din Korçë. Manifestarea a inclus inaugurarea expoziției „Periplu balcanic la aromânii din Bulgaria, Republica Macedonia de Nord și Albania”, în contextul marcării zilei de 10 mai, stabilită în România ca „Ziua Românității Balcanice”.
Potrivit publicației, evenimentul nu ar trebui privit ca o simplă acțiune culturală, ci ca parte a unui efort mai amplu al României de a lega comunitățile aromâne, meglenoromâne și istroromâne de identitatea românească. HIMARA susține că această abordare are rădăcini în secolele al XIX-lea și al XX-lea, când România ar fi investit în școli, burse, structuri bisericești și asociații destinate populațiilor vorbitoare de vlahă din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania.
Dispută în jurul memoriei istorice a aromânilor
Articolul subliniază că data de 10 mai este asociată cu decretul otoman din 1905, prin care sultanul Abdul Hamid al II-lea a recunoscut vlahii din Imperiul Otoman drept o comunitate distinctă, cu dreptul de a-și organiza școli și biserici în propria limbă. Din perspectiva românească, acest moment este evocat ca un reper important pentru comunitățile aromâne din Balcani.
Publicația grecească afirmă însă că, pentru memoria istorică elenă, perioada respectivă este una dureroasă, legată de ceea ce numește „chestiunea cuțovlahă”, de conflicte, propagandă și episoade tragice. În acest context, HIMARA amintește asasinarea, în 1906, a mitropolitului Photios Kalpidis de Korçë, prezentat drept „martir național”, eveniment pe care îl leagă de tensiunile istorice din regiune.
Autorii articolului susțin că prezența populațiilor vorbitoare de vlahă în Balcani nu poate fi interpretată exclusiv ca o continuitate națională românească. Potrivit publicației, în special în regiunile grecești, în Epirul de Nord și în Macedonia, o parte importantă a vlahilor s-ar fi identificat istoric cu ortodoxia, educația greacă și elenismul.
„Încercarea de a-i prezenta colectiv ca o diaspora românească este o simplificare istorică și, în multe cazuri, o instrumentalizare politică”, afirmă publicația.
Acuzații privind „instrumentalizarea politică” a identității aromâne
HIMARA mai susține că asemenea inițiative ar fi bine primite de unele cercuri naționaliste albaneze, deoarece ar contribui, în opinia autorilor, la slăbirea conștiinței naționale grecești în rândul vlahilor care se identifică drept greci și la contestarea prezenței istorice grecești în Korçë și în regiunea mai largă.
Publicația formulează și critici la adresa autorităților locale albaneze, pe care le acuză că ar manifesta deschidere față de evenimente ce promovează „identități etno-culturale mici sau fabricate”, atunci când acestea servesc unor echilibre politice, dar nu ar arăta aceeași disponibilitate față de acțiunile comunității grecești sau față de instituții precum Școala Greco-Albaneză „Homer” din Korçë.
În același timp, articolul afirmă că instituțiile grecești și comunitatea elenă răspund frecvent invitațiilor autorităților locale, dând dovadă de „respect” și „curtoazie instituțională”, fără ca această atitudine să fie întotdeauna reciprocă atunci când este vorba despre educația greacă, tradiția ortodoxă sau memoria istorică a prezenței grecești în zonă.
Eveniment organizat cu sprijinul ICR
Potrivit articolului citat, evenimentul de la Korçë a fost organizat de Institutul Cultural Român, în colaborare cu Asociația Culturală „Aromânii din Albania”, filiala Korçë, și Centrul Românesc de Informare. La manifestare ar fi participat reprezentanți ai administrației locale și ai diplomației române, printre care guvernatorul regional al orașului Korçë, primarul orașului, ambasadorul României și mitropolitul de Korçë, Anastasios.
Publicația menționează și participarea unui profesor din România, care a vorbit despre aromânii din Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania, precum și despre personalități asociate istoric cu promovarea legăturilor acestor comunități cu România.
HIMARA precizează că nu contestă dreptul unei comunități de a-și cultiva limba, tradițiile și memoria, pe care îl califică drept legitim și respectabil. Critica vizează, potrivit publicației, momentul în care memoria culturală ar fi transformată într-un instrument de influență politică.
„Problema începe atunci când memoria culturală este transformată într-un instrument de infiltrare politică și când o identitate complexă din punct de vedere istoric este prezentată selectiv, într-un mod care servește strategiilor naționale moderne”, notează publicația.
În final, autorii afirmă că vlahii din Korçë și din Balcani „nu sunt un teren liber” pe care diferite state sau curente politice își pot proiecta propriile agende, insistând că o parte importantă a istoriei lor este legată de ortodoxie, educația greacă și conștiința națională greacă.
