După mai multe decenii de stagnare, cercetările medicale progresează în sfârşit în lupta împotriva cancerului pancreatic, unul dintre cele mai periculoase tipuri de cancer. Deşi medicii sunt încă departe de a putea să îi vindece pe majoritatea pacienţilor, noile piste de cercetare promit să prelungească vieţile acestora cu câteva luni preţioase, informează miercuri AFP, citat de Agerpres.
„Se produce o schimbare reală în ceea ce priveşte acest tip de cancer, care nu a mai cunoscut progrese medicale de 40 de ani încoace”, a explicat biologul Patrick Mehlen, cercetător la Centrul de Cercetare Anticancer Leon Berard din oraşul francez Lyon.
De aproximativ 10 ani, „există mai multe finanţări, aşadar un interes mai mare în rândul cercetătorilor”, în contextul în care acest tip de cancer „afectează tot mai mulţi tineri, fără ca noi să înţelegem de ce se întâmplă acest lucru”, a adăugat el.
Această accelerare începe să îşi arate roadele în faţa unui cancer care rămâne deosebit de periculos, întrucât este diagnosticat adeseori tardiv şi este foarte rezistent la medicamente. Diferite statistici, din Statele Unite şi din Franţa, estimează că, la cinci ani după diagnosticare, doar o persoană din zece, în medie, este încă în viaţă.
Ţinând cont de creşterea numărului de cazuri şi de caracterul foarte agresiv al cancerului de pancreas, mai multe studii estimează că acesta ar trebui să devină, în deceniile următoare, al doilea în clasamentul cancerelor care fac cele mai multe victime în ţările dezvoltate, după cel pulmonar.
Însă mai multe anunţuri recente lasă să se întrevadă perspective mai bune. Ele sunt o consecinţă a unor cercetări mai mult sau mai puţin avansate şi care se desfăşoară prin prisma unor abordări multiple din punct de vedere terapeutic.
Ştirea cea mai frapantă, salutată de numeroşi oncologi, a fost publicată la jumătatea lunii aprilie de start-upul farmaceutic american Revolution Medicines. Această companie a publicat rezultate pozitive obţinute de o nouă moleculă, denumită Daraxonrasib.
Aceasta ţinteşte o proteină prezentă în mai multe cancere, însă mai ales în cel de pancreas, care încurajează o diviziune necontrolată a celulelor. Ea a fost testată pe pacienţi al căror cancer era deja metastazat, în comparaţie cu o chimioterapie clasică, al cărei mod de acţiune este mai puţin ţintit.
Jumătate dintre pacienţii trataţi cu Daraxonrasib – un tratament administrat pe cale orală – au supravieţuit mai mult de 13 luni, o durată de două ori mai mare decât pentru grupul aflat sub chimioterapie. Progresul poate să pară minor, dar el reprezintă, pentru această patologie şi pentru acest stadiu al cercetărilor, unul fără precedent.
Şase luni „nu înseamnă puţin lucru”
În Statele Unite, un pacient de sex masculin stă mărturie pentru acest progres: fostul senator republican Ben Sasse, care a anunţat că suferă de cancer la sfârşitul anului 2025, a luat de atunci acest tratament şi a detaliat efectele sale într-un lung interviu acordat pentru The New York Times.
„La jumătatea lunii decembrie, mai aveam doar trei sau patru luni de trăit”, a declarat fostul politician american, în vârstă de 54 de ani. Acum, „este mult mai bine”, a declarat el, fără să-şi facă totuşi iluzii cu privire la o posibilă vindecare şi fără să ascundă efectele secundare violente, după cum o dovedea faţa sa însângerată.
Pe lângă acest progres foarte aşteptat, alte piste de cercetare lasă să se întrevadă, de asemenea, o rază de speranţă legată de un mai bun tratament al cancerului pancreatic peste câţiva ani. Este şi cazul unui studiu supravegheat de Patrick Mehlen, la care participă cercetători de la CNRS (Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa) şi care a fost publicat miercuri în revista Nature.
Echipa cercetătorului francez nu a evaluat un tratament conceput să elimine în mod direct tumorile. Echipa a testat o moleculă care vizează împiedicarea celulelor canceroase să iniţieze un proces care le face rezistente la medicamente precum cele folosite în chimioterapie.
Molecula în cauză a fost testată pe aproximativ 40 de pacienţi, diagnosticaţi cu cancer pancreatic deja prezent la nivelul întregului organ, dar fără să fie încă metastazat, şi aflaţi sub chimioterapie. Perioada lor de supravieţuire pare să fi fost prelungită cu mai multe luni în raport cu rezultatele observate de obicei.
„Le oferim şase luni în plus oamenilor, în medie, ceea ce, în această patologie, nu înseamnă puţin lucru”, a mai spus Patrick Mehlen.
Totuşi, acest studiu este preliminar: el a fost realizat pe un număr mic de pacienţi şi, mai ales, fără a îi compara în mod direct cu cei dintr-un grup de pacienţi care nu au primit molecula studiată. Cercetătorii francezi intenţionează să înceapă spre sfârşitul anului 2026 un studiu care să respecte aceste criterii.
Pe termen lung, speră Patrick Mehlen, molecula sa va putea nu numai să însoţească o chimioterapie, ci şi tratamentul inovator conceput de compania americană Revolution Medicines.
„Următoarea etapă va fi să combinăm Daraxonrasib cu molecula noastră, pentru a extinde şi mai mult perioada de supravieţuire a pacienţilor”, a adăugat biologul francez.
